Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a respins joi, 29 octombrie 2026, acuzațiile prin care ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, îi atribuie criza finanțării programelor naționale. Moldovan cere dovezi verificabile și contestă confundarea banilor necesari pentru lunile următoare cu facturile restante. Ministrul a spus că vrea un audit financiar al instituției.
În răspunsul publicat pe Facebook, Moldovan cere să fie explicat cine are de plătit, cui, pentru ce și cât din sumele invocate trebuia deja achitat. „O factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță”, argumentează fostul președinte. Paginile bilanțului său de mandat arată însă că, separat de serviciile medicale și medicamente, concediile medicale aveau în continuare întârzieri la plată.
Ce reprezintă suplimentarea de 11,22 miliarde de lei cerută pentru CNAS
Potrivit cifrelor prezentate de Moldovan, CNAS propusese pentru 2026 un buget de 97,08 miliarde de lei, iar Parlamentul a aprobat un buget de cheltuieli de 82,79 miliarde. Fostul președinte spune că instituția a cerut ulterior o suplimentare de 11,22 miliarde de lei, după luarea în calcul a economiilor obținute prin eficientizarea cheltuielilor.
Solicitarea cuprinde 6,45 miliarde de lei pentru servicii medicale și medicamente și 4,77 miliarde pentru concedii medicale. Moldovan afirmă că banii sunt necesari pentru ca plățile să ajungă la zi la sfârșitul anului 2026. Prin urmare, în explicația sa, suma cerută acoperă și cheltuieli pentru lunile următoare, nu reprezintă integral facturi cu termenul de plată depășit.
Pentru anul 2025, bilanțul publicat de fostul președinte indică plăți totale de aproximativ 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% peste cele din 2024. La sfârșitul lui 2025, obligațiile de plată pentru servicii medicale și medicamente sunt trecute la zero, față de 1,398 miliarde de lei cu un an înainte.
Concediile medicale au o situație separată. Deși plățile anuale au crescut de la aproximativ 4 miliarde de lei în 2024 la 6,4 miliarde în 2025, obligațiile rămase la sfârșitul lui 2025 erau de 4,142 miliarde de lei, potrivit aceluiași document. Creșterea sumelor achitate în cursul anului a coexistat astfel cu un sold important de plată.
Bilanțul arată că, în octombrie 2026, casele de asigurări achitaseră indemnizațiile pentru concedii medicale până la nivelul lunii noiembrie 2025 inclusiv, un decalaj de 11 luni. Documentul compară această întârziere cu întârzieri de până la trei ani la începutul lui 2025.
Moldovan admite în răspunsul său că apropierea perioadelor de plată între județe nu a rezolvat problema. El susține totodată că responsabilitățile și bugetele CNAS trebuie deosebite de cele ale Ministerului Sănătății.
Rogobete invocă datoriile acumulate din martie și accesul la tratament
Acuzațiile ministrului au fost formulate miercuri, 28 octombrie, în emisiunea „Piața Victoriei”, de la Europa FM. Rogobete a atribuit „incompetenței administrative” a fostului președinte al CNAS criza pe care spune că o traversează programele mari de oncologie, boli cardiovasculare și pediatrie.
Potrivit ministrului, CNAS încheiase anul 2025 fără datorii către farmacii și furnizorii din programele naționale de sănătate, o situație despre care afirmă că nu mai fusese înregistrată în ultimii zece ani. Rogobete spune că datoriile au început să se acumuleze în martie 2026.
Ministrul a recunoscut că finanțarea aprobată de la începutul anului nu acoperea integral cheltuielile unor programe până în decembrie. El a explicat că exista un deficit anticipat pentru ultimele luni și că se conta pe o rectificare bugetară în septembrie, realizată „în condiții optime”. Rectificarea permite modificarea bugetului aprobat pentru anul în curs.
Rogobete a spus că vrea un audit financiar pentru identificarea și corectarea erorilor administrative și fiscal-bugetare. A legat verificarea de continuitatea programelor și de accesul pacienților la medicamente: „Nu este normal ca pacienții să alerge între spitale pentru a-și găsi medicamentele”.
În aceeași emisiune, ministrul a ridicat suspiciuni asupra ordinii în care CNAS achită facturile. Din informațiile pe care spune că le are, unele cabinete private ale unor profesori ar primi prioritate, iar banii rămași ar fi împărțiți spitalelor publice de urgență. Rogobete a precizat că nu se referă la marile lanțuri private de spitale, despre care a afirmat că întâmpină, la rândul lor, dificultăți.
Întrebat cine ar fi responsabil pentru mecanismul descris, ministrul a răspuns: „Asta nu pot eu să vă spun”. El a susținut că auditul ar trebui să lămurească situația și a adăugat că va sesiza autoritățile dacă va fi cazul.
Cu două zile înainte, în postarea din 26 octombrie despre întâlnirea cu producătorii și distribuitorii, Rogobete anunțase raportarea săptămânală către minister a consumului și stocurilor din programele naționale. Planul include identificarea vulnerabilităților din aprovizionare și creșterea stocurilor de medicamente critice, pentru redistribuirea rapidă între spitale. Domeniile enumerate atunci erau oncologia, bolile cardiovasculare și bolile rare.
Discuția despre reducerea cheltuielilor de personal
În intervenția din 28 octombrie, Rogobete a relatat și o discuție anterioară cu Ilie Bolojan, din perioada în care acesta conducea Guvernul. Potrivit ministrului, Bolojan i-a cerut reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal și i-a indicat două variante: diminuarea salariilor cu 10% sau concedierea a 10% din personal. Rogobete a spus că discuția a avut loc în biroul premierului.
Ministrul a criticat cerința, invocând nivelul plății gărzilor medicilor, despre care a spus că se raportează încă la valoarea din 2018.