Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat după întâlnirea din 26 octombrie cu producători și distribuitori trei măsuri pentru prevenirea întreruperilor în aprovizionarea spitalelor cu medicamente. Acestea prevăd raportarea săptămânală a consumului și stocurilor din programele naționale de sănătate, identificarea punctelor vulnerabile din aprovizionare și creșterea stocurilor naționale de medicamente critice.
Oncologia, bolile cardiovasculare și bolile rare sunt domeniile indicate explicit pentru urmărirea problemelor de aprovizionare. Stocurile suplimentare ar urma să permită intervenții rapide prin redistribuirea medicamentelor între spitale. „Pacienții nu trebuie să alerge între spitale pentru a-și găsi medicamentele”, a transmis ministrul în postarea sa de pe Facebook.
La discuții au participat inclusiv reprezentanți ai Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și ai Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Rogobete a legat vulnerabilitatea sistemului de presiunea financiară acumulată în ultimele luni și de finanțarea care, în evaluarea sa, nu ține pasul cu nevoile spitalelor și ale pacienților.
Ce informații ar urma să ajute aprovizionarea
Ministerul Sănătății ar urma să primească săptămânal atât date despre consumul medicamentelor folosite în programele naționale, cât și despre stocurile disponibile. Cele două informații răspund unor întrebări diferite: cât se utilizează și cât mai există. Analizate împreună, ar putea ajuta la identificarea riscului ca medicamentele disponibile să nu mai acopere nevoile de tratament.
Identificarea punctelor critice din aprovizionarea spitalelor și creșterea stocurilor naționale sunt celelalte componente ale planului. Potrivit comunicatului ministerului despre soluțiile convenite cu industria, creșterea stocurilor de medicamente critice urmărește să permită redistribuirea rapidă între spitale atunci când este necesar. Datele ar urma astfel să ajute la localizarea problemelor, iar medicamentele disponibile să poată fi trimise către unitățile care au nevoie de ele.
Anunțul nu precizează lista medicamentelor critice, cantitățile suplimentare, bugetul sau calendarul creșterii stocurilor.
Auditul semnalase întârzieri în identificarea riscurilor
Ministerul Sănătății anunțase la 7 octombrie finalizarea unui audit intern privind monitorizarea și disponibilitatea medicamentelor. Verificarea, dispusă de ministrul interimar de atunci, Cseke Attila, a vizat Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) și structurile ministerului cu atribuții în domeniul medicamentului.
Potrivit sintezei oficiale a auditului, Sistemul Electronic de Raportare (SER) nu era suficient de automatizat pentru a identifica și semnala în timp real riscurile privind stocurile, consumul și raportările. Monitorizarea depindea în mare măsură de analize manuale, sesizări și verificări punctuale, ceea ce putea întârzia intervenția în cazul unui deficit.
Auditul constatase și lipsa unui flux de lucru comun, formalizat, între minister și ANMDMR pentru utilizarea sistemului. Totodată, informațiile publice despre întreruperile de aprovizionare nu erau întotdeauna complete și actualizate.
O altă vulnerabilitate privea calcularea necesarului pentru unele programe naționale. Comisiile ministerului nu îl corelau suficient cu numărul pacienților, consumul și decontările, potrivit sintezei oficiale. Riscul identificat era ca volumele estimate să fie insuficiente sau slab fundamentate, chiar înainte de apariția unei probleme de distribuție.
De la transmiterea datelor la alerte și verificarea stocurilor
Cele 16 recomandări formulate după audit urmăreau automatizarea monitorizării, stabilirea unor responsabilități clare și standardizarea raportărilor. Printre soluțiile prezentate se aflau alerte pentru stocuri critice, absența raportărilor sau date eronate, precum și actualizarea informațiilor publice despre întreruperile de aprovizionare.
Raportarea săptămânală anunțată pe 26 octombrie stabilește cât de des ar urma să primească ministerul informațiile. Avertizarea automată în timp real, recomandată în urma auditului, presupune și capacitatea sistemului de a recunoaște riscul și de a-l semnala imediat. Pentru prevenirea lipsurilor, contează astfel și cât de repede sunt analizate datele și folosite în deciziile de aprovizionare sau redistribuire.
Auditul mai recomanda întărirea controlului, cu verificarea concordanței dintre stocurile fizice și cele raportate electronic, și analizarea sancțiunilor pentru raportări absente sau false. Controalele limitate și numărul redus al inspecțiilor inopinate creau riscul ca diferențele dintre cantitățile existente și cele declarate să fie descoperite târziu.