Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, estimează un impact bugetar de aproape 500 de milioane de lei anual pentru schimbarea plății gărzilor. În interviul acordat TVR 1 pe 26 octombrie 2026, el a prezentat o propunere de majorare progresivă a tarifelor și a susținut plata gărzilor rezidenților din primii trei ani, afirmând că unii efectuează până la zece gărzi neplătite într-o lună.
Banii ar urma să provină din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor de sănătate, potrivit ministrului. Rogobete spune că plata progresivă fusese discutată cu sindicatele atât în mandatul său anterior, cât și în vara lui 2026. El a prezentat schimbările ca propuneri cu detalii încă în discuție, fără să anunțe o dată de aplicare.
Cum ar crește tariful de la o gardă la următoarea
Schema pornește de la numărul gărzilor efectuate într-o lună. Prima ar avea un tarif, probabil cel aflat acum în plată. Pentru a doua gardă, medicul ar primi un tarif mai mare, iar pentru a treia acesta ar crește din nou.
„Mă gândesc la o creștere cu 25% de la o gardă la cealaltă”, a spus Rogobete. Rămânea în discuție dacă progresia s-ar opri la a treia gardă sau ar include-o și pe a patra.
Întrebat dacă plata ar fi aceeași în toate tipurile de spitale, ministrul a răspuns afirmativ. El a recunoscut că munca diferă între unități, dar a invocat epuizarea fizică și psihică produsă de activitatea nocturnă: „noaptea este la fel pentru toată lumea”. Rogobete a prezentat reorganizarea gărzilor și adaptarea tarifelor drept o urgență pentru protejarea personalului medical.
Ce propune pentru rezidenții din anii I–III
Rogobete spune că, în multe locuri, medicii din anii I, II și III de rezidențiat nu sunt plătiți pentru gărzile efectuate. „Unii fac și opt, nouă, 10 gărzi pe lună neplătite”, a afirmat el, explicând că dorește includerea lor la plată.
Pentru acești rezidenți, tariful avut în vedere ar fi mai mic decât cel al medicilor specialiști sau primari. Ministrul a legat propunerea de respectul pentru medicii aflați la începutul pregătirii în specialitate și de încurajarea lor să continue această profesie.
Garda din norma de muncă și gărzile suplimentare
Pentru rezidenți, distincția dintre garda care completează norma obișnuită de muncă și activitatea suplimentară este esențială. Ordinul ministrului sănătății nr. 1.077 din 21 aprilie 2026, publicat în Monitorul Oficial pe 23 aprilie, le reglementa separat.
Articolul 33, în redactarea introdusă atunci, prevedea includerea obligatorie a rezidenților în linia de gardă a unității în care își efectuau stagiul. Ei dublau medicul de gardă și efectuau o gardă de 18 ore pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.
Pentru gărzile din afara programului normal, textul permitea participarea la cerere începând cu anul I, în specialitatea în care medicul își desfășura rezidențiatul, cu excepția liniei I de gardă. Activitatea se desfășura pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă.
Participarea în linia I avea condiții distincte: era prevăzută la cerere din anul III, în specialitatea de pregătire, în afara programului normal și în limitele competenței stabilite de legislația rezidențiatului. Supravegherea revenea unui medic specialist sau primar care efectua gardă la domiciliu, desemnat de șeful secției.
Pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru, textul din aprilie prevedea deja salarizarea rezidenților de către unitatea sanitară în care efectuau garda, cu respectarea prevederilor legale.