Sari la conținut

Turcan îi cere lui Grindeanu lista jaloanelor PNRR „în pericol” și ministerele responsabile

Raluca Turcan ține documente și vorbește în fața mai multor microfoane întinse de jurnaliști.
Raluca Turcan
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Deputata Partidului Național Liberal (PNL) Raluca Turcan îi cere președintelui Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, să publice lista exactă a jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe care le consideră în pericol, ministerul responsabil pentru fiecare și măsurile pentru evitarea pierderii finanțării. Solicitarea vine după avertismentul liderului social-democrat că aproximativ jumătate din circa 6,4 miliarde de euro rămase de încasat ar fi în risc.

Turcan apără bilanțul fostului guvern condus de Ilie Bolojan: invocă încasarea cererii de plată numărul 4, deblocarea unei părți din sumele suspendate și depunerea ultimelor două cereri, 5 și 6. Despre finanțarea solicitată prin acestea, ea afirmă într-o postare pe Facebook: „Banii nu sunt pierduți, dl Grindeanu și echipa guvernamentală PSD trebuie doar să se preocupe să nu-i pierdem”.

Deputata pune întârzierile anterioare în sarcina PSD și îi cere lui Grindeanu să prezinte informațiile concrete pe care își bazează avertismentul: „Dacă are informații, să vină cu ele”.

Grindeanu cere situația financiară la zi

Sorin Grindeanu a formulat avertismentul în seara de 11 noiembrie 2026, într-o emisiune la Antena 3 CNN. El a criticat modul în care Guvernul Bolojan a gestionat PNRR și a estimat că „sunt în pericol cam jumătate” din aproximativ 6,4 miliarde de euro. Liderul PSD a legat eventuala neîncasare a banilor de deficitul bugetar, susținând că sumele fuseseră luate în calcul la estimarea acestuia.

În aceeași intervenție, Grindeanu a cerut centralizarea datelor ministerelor și prezentarea situației financiare la zi, inclusiv a facturilor emise și neachitate și a lucrărilor executate, dar încă nefacturate. Avertismentul său privește astfel și obligațiile de plată ale statului, alături de finanțarea europeană pe care România se baza.

Ce reprezintă cele 6,43 miliarde de euro

Ministerul Finanțelor indica, într-o comunicare din octombrie 2026, 6,43 miliarde de euro rămase de încasat prin ultimele două cereri PNRR: 2,08 miliarde de euro pentru cererea numărul 5 și 4,35 miliarde de euro pentru cererea numărul 6. La acel moment, cererea 5 se afla în evaluarea Comisiei Europene, iar cererea 6, cea finală, fusese depusă la 30 septembrie.

Jaloanele sunt etape verificabile ale reformelor sau investițiilor asumate prin plan. În opinia din octombrie asupra primei rectificări bugetare din 2026, Consiliul Fiscal arăta că suma rămasă de încasat depindea de validarea cererilor 5 și 6. Depunerea solicitărilor și evaluarea îndeplinirii angajamentelor sunt etape distincte ale obținerii finanțării.

Pentru cererea 4, invocată de Turcan în apărarea fostului guvern, documentul consemnează o plată netă de 2,25 miliarde de euro, încasată la 23 iunie 2026. În cazul ultimelor două cereri, Consiliul Fiscal lega încasările de acoperirea cheltuielilor deja efectuate pentru investiții și reforme și de respectarea țintei de deficit.

Consecințele pentru buget diferă însă în funcție de tipul banilor. Pentru granturi — finanțare nerambursabilă —, Consiliul Fiscal explică faptul că nevalidarea unei sume lasă cheltuielile deja efectuate de acoperit din bugetul național sau din alte surse, cu impact direct asupra deficitului.

Împrumuturile PNRR au un tratament diferit: sumele primite nu reprezintă venituri bugetare, iar cheltuielile finanțate prin ele se reflectă în deficit indiferent de momentul încasării tranșelor. Miza pentru buget depinde, așadar, atât de valoarea finanțării validate, cât și de componenta din care provin banii.

Ce s-a întâmplat cu banii suspendați la cererea 3

În argumentația sa, Turcan amintește aproape 870 de milioane de euro suspendate în legătură cu cererea de plată numărul 3, depusă în decembrie 2023. Istoricul acestei cereri cuprinde atât recuperări, cât și pierderi definitive de finanțare.

Într-un comunicat actualizat la 4 mai 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța recuperarea a 350,7 milioane de euro și pierderea a 458,7 milioane de euro în urma deciziei finale a Comisiei Europene privind cererea 3.

Potrivit ministerului, după suspendarea parțială a plății, România avusese o perioadă pentru corectarea problemelor și transmisese justificări suplimentare la 28 noiembrie 2025. Evaluarea ulterioară a stabilit ce sume puteau fi recuperate și unde finanțarea urma să fie redusă definitiv.

Printre reformele evaluate se aflau pensiile speciale și conducerea companiilor de stat. În energie și transporturi, ministerul descria probleme privind selecția și numirea conducerilor, de la proceduri nefinalizate până la conflicte de interese. Cerințele urmăreau ca aceste companii să fie conduse de persoane selectate transparent, competitiv și pe criterii de competență.

Etichete
Semnalează o greșeală