Tudor Chirilă, mesaj după moțiunea care a demis Guvernul Bolojan: „Nicușor Dan are o mare parte de vină. Să cheme AUR la consultări”

Distribuie

Tudor Chirilă a publicat pe Facebook un mesaj critic la scurt timp după votarea moțiunii de cenzură prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. În intervenția sa, artistul a vizat lideri și partide, dar și pe președintele Nicușor Dan, căruia îi reproșează modul în care a tratat public demersul moțiunii.

În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a făcut declarații publice după vot; în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”.

Mesajul lui Chirilă susține că moțiunea a funcționat, în opinia sa, ca un pretext pentru declanșarea unei crize politice și acuză invocarea retoricii de „echidistanță” ca mijloc de relativizare a adevărului.

Ce a spus Tudor Chirilă după votul din Parlament

În postarea sa, Chirilă critică repoziționările pe care le observă în interiorul PNL după vot. El acuză anumite persoane din partid că și-ar trăda liderul și pozițiile asumate, arătând că, „în numele ‹stabilității›, alături de cei care au generat instabilitatea”, apar concesii politice.

Artistul afirmă că moțiunea nu ar fi avut ca miză numai schimbarea guvernului, ci în realitate ar fi vizat o echipă restrânsă: după vot, susține el, s-a dovedit că moțiunea a fost îndreptată „împotriva unui singur om sau, dacă vreți, unei echipe mici”.

Chirilă îl nominalizează explicit pe președintele Nicușor Dan: „Primul pesedist al țării, Nicușor Dan, așa cum îl numeam ironic într-o postare anterioară, are o mare parte de vină.” El reproșează președintelui că nu ar fi denunțat ferm „minciuna acestei moțiuni”.

Referirea la Oana Gheorghiu și miza moțiunii în interpretarea artistului

În mesaj, Chirilă susține că vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi fost o țintă indirectă a moțiunii și că prin activitatea ei ar fi fost aduse în discuție „puroiul financiar” din anumite companii de stat, pe care le descrie ca fiind pline de sinecuri, salarii nejustificat de mari și insolvențe vechi.

El mai afirmă că reacțiile publice împotriva vicepremierului au luat aspecte pe care le califică drept excesive: „a fost linșată public într-un fel care ar trebui să indigneze pe orice om normal”, scrie Chirilă, menționând că i s-ar fi reproșat că ar fi „hoață și incompetentă”.

Cererea către președinte și tema consultărilor cu AUR

O secvență centrală a postării este cererea adresată președintelui Nicușor Dan de a exprima public o poziție mai tranșantă față de temele invocate de inițiatorii moțiunii, în special acuzația privind „vânzarea țării” ca efect al listărilor și reformelor.

Totodată, Chirilă formulează ideea consultărilor într-o cheie de test al echidistanței: „acceptați votul românilor care susțin partidul extremist AUR și chemați-i la consultări”, îndeamnă el, sugerând astfel consistența aplicării principiului echidistanței față de toți actorii parlamentari.

Artistul compară apoi atitudinile față de diferiți actori politici: „De ce să-l accepți pe prietenul sistemului Predoiu și să nu negociezi și cu prietenul sistemului, Peiu? Arătați-ne, domnule președinte, adevărata echidistanță”, conchide el în pasajul respectiv.

Ce a anunțat Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan

După adoptarea moțiunii, președintele Nicușor Dan a anunțat că vor începe consultări informale pentru formarea unui nou guvern și a îndemnat la calm: „Invit la calm.” El a caracterizat decizia Parlamentului ca una democratică și a subliniat funcționarea instituțiilor statului: „România este un stat stabil. Instituțiile statului funcționează.”

În aceeași declarație, șeful statului a afirmat că există consens pe direcția pro-occidentală și pe anumite etape ale programelor guvernamentale, menționând datele de 31 mai și 31 august pentru etape legate de SAFE și PNRR, și a spus că vor urma negocieri pentru identificarea unei majorități, după care vor avea loc consultări formale.

Președintele a mai spus că exclude scenariul alegerilor anticipate și a afirmat că, la finalul procedurilor, va exista „un guvern pro-occidental”.

Votul moțiunii și pașii instituționali descriși în documentarea publică

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului cu 281 de voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” și 3 voturi anulate. În sală au fost prezenți 431 de parlamentari dintr-un total de 464, iar voturile exprimate au fost 288.

Moțiunea a fost intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” și a fost semnată de 254 de parlamentari; pragul necesar pentru adoptare era de 233 de voturi.

Cadrul constituțional aplicabil este reglementat de articolul 110 din Constituția României: guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, iar executivul rămâne interimar, cu atribuții limitate, timp de 45 de zile.

Contextul mesajelor anterioare ale lui Tudor Chirilă despre criza politică

Cu câteva zile înainte de votul moțiunii, Chirilă publicase un mesaj în care critica alianța PSD-AUR și afirma, pe scurt, că „AUR egal PSD” și că retorica antisistem nu ar fi existat niciodată în realitate.

În același schimb de mesaje, el a precizat că nu este „fan Ilie Bolojan” și a criticat decizii guvernamentale pe teme precum creșterea TVA pentru artiști și organizatori de concerte, subfinanțarea culturii și educației și comasarea unor școli de artă.

În postarea din 5 mai, după adoptarea moțiunii, Chirilă a reluat ideea dispariției opoziției tradiționale în România și a afirmat, printre altele, că „În două săptămâni dobânda la care se împrumută România a crescut, iar leul s-a depreciat, e la minim istoric”, în contextul evaluărilor sale economice și politice.

Tot în aceeași zi, Sorin Grindeanu a declarat că dorește găsirea rapidă a unei soluții „împreună, la Cotroceni” și a spus că „PSD este dispus la găsirea rapidă a unei soluții”, adăugând că după prima rundă de negocieri la Cotroceni vor apărea posibile opțiuni pentru formarea unei majorități.