Traian Băsescu a avertizat, într-o postare publică, că România ar trebui să ia „urgent” măsuri preventive pentru protejarea populației și a echipamentelor militare americane găzduite pe teritoriul țării.
Fostul președinte a precizat că mesajul său este „doar o opinie personală”, motivată de faptul că „evoluţiile internaţionale sunt incerte”, pe care le leagă, în primul rând, de „imprevizibilul Trump”.
Intervenția lui Băsescu vine în contextul în care purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmail Baghaei, a vorbit despre un posibil „răspuns politic și juridic adecvat” față de România, iar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că România „nu este parte a conflictului” și că prioritatea este de-escaladarea diplomatică.
Ce a spus Băsescu despre bazele din România și echipamentele americane
În postarea citată, Traian Băsescu a amintit că România a pus la dispoziția armatei SUA bazele de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii, apreciind decizia ca fiind „corectă” și în interesul consolidării relației cu Statele Unite și al securității României.
El a enumerat tipuri de capabilități care vor fi găzduite în aceste baze: „avioane cisternă” pentru realimentare în aer, „drone de cercetare şi bombardament”, „radare” pentru dirijarea sistemelor antirachetă și a avioanelor de luptă.
În aceeași intervenție, Băsescu a susținut că astfel de echipamente „nu pot fi considerate echipament militar defensiv”.
Riscurile invocate și tipurile de atac menționate
Traian Băsescu a afirmat că, deși România are „relații vechi și bune cu Iranul”, „este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate” în bazele de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
Tot el a adăugat că România „dispune de echipamentele militare necesare” pentru a îndepărta pericolul, dar a subliniat: „nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor”.
În lista de riscuri pe care le-a menționat, Băsescu a inclus şi „atacurile teroriste efectuate de islamişti radicalizaţi” şi „atacurile cibernetice”.
Ce a cerut despre informarea populației și măsuri preventive
Fostul președinte a insistat că statul român ar trebui să ia „urgent” măsuri preventive de informare a populației „legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri”.
În aceeași logică, el a îndemnat la pregătiri individuale, punând în discuție aspecte legate de adăpostire și resurse „pentru două-trei zile”.
Separat, Băsescu a reluat ideea costurilor legate de utilizarea bazelor pentru operațiuni ale SUA, afirmând: „Trump trebuie să plătească. Să notăm! Nu mai este gratis ca în Afganistan, Irak şi Balcani”.
Ce au spus Iranul și MAE despre statutul României în conflict
Esmail Baghaei a declarat că o eventuală oferire de „facilități”, „în mod direct sau indirect”, ar fi „inacceptabilă” și ar atrage „responsabilitatea internațională” a statului român, vorbind despre consecințe „juridice” și „politice”.
Ulterior, Baghaei și-a nuanțat declarațiile, afirmând: „Sunt sigur că poporul român nu vrea să fie considerat ucigaș”.
MAE a transmis, în reacția oficială, că acordul bilateral de acces din 2006 oferă cadrul legal pentru utilizarea bazelor, că România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă cu caracter „strict defensiv”, conform Cartei Națiunilor Unite, și că „România nu este parte a conflictului”, prioritatea fiind „efortul diplomatic pentru de-escaladare”.
Contextul mai larg invocat în analize despre riscuri în Europa
Într-o analiză despre riscurile pentru Europa sunt menționate amenințări care includ drone, rachete, atacuri cibernetice și rețele de agenți, iar România apare în contextul bazei de la Deveselu, descrisă ca parte a scutului antirachetă american.
În același material este redată o declarație atribuită lui Mark Rutte, care conduce NATO, potrivit căreia Iranul ar reprezenta o amenințare care se extinde în Europa și ar fi „un exportator de haos”, prin comploturi teroriste și tentative de asasinat.
Sunt citate și evaluări atribuite unor experți despre rachete iraniene cu rază medie de acțiune - în jur de 2.000 km - despre drone de tip „Shahed”, precum și despre riscul unor operațiuni cibernetice împotriva infrastructurilor critice.
