Radu Miruță, ministru interimar al Apărării, a criticat PSD după demiterea Guvernului Bolojan, în urma moțiunii de cenzură adoptate în Parlament pe 5 mai 2026 cu 281 de voturi „pentru”.
În declarațiile sale, Miruță a afirmat că „guvernarea unei țări nu este un joc” și a descris scena politică drept o confruntare între „gașca de la Craiova” și „gașca de la Timișoara”, acuzând aranjamente pentru numiri în instituțiile statului.
Reacția sa vine în contextul în care moțiunea a fost inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE - Întâi România și a dus la demiterea Cabinetului condus de Ilie Bolojan.
Totodată, discuțiile despre formula viitorului guvern și despre consultările de la Cotroceni au continuat, iar președintele Nicușor Dan a fost menționat în declarațiile politice referitoare la etapele consultărilor prezidențiale.
Declarațiile lui Radu Miruță și criticile la PSD
Radu Miruță a susținut că „nu mai e niciun element de care să te poți ancora pentru a mai avea încredere în ceea ce PSD spune”. El a mai afirmat că „guvernarea unei țări nu este un joc” și a comparat situația cu o competiție de tip „trasu’ de sfoară”, în care există aranjamente pentru funcții între două tabere.
Miruță a precizat că partidele care au demis Executivul trebuie să vină cu o propunere pentru un nou premier și a subliniat că votul din Parlament arată existența unei majorități formate din PSD și AUR, evocând cele 281 de voturi obținute la moțiune.
El a adăugat că, la nivel politic, USR și PNL au decis „să facem un front comun” și că vor merge „la Cotroceni cu aceleași mesaje”, susținând „același lucru” în negocierile ce urmează.
Cifrele moțiunii și declarațiile liderilor politici după vot
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată de Parlament cu 281 de voturi „pentru”, patru voturi „împotrivă” și trei voturi anulate.
După vot, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidele care au făcut parte din coaliția de guvernare trebuie să construiască o nouă majoritate și a subliniat semnificația numărului mare de voturi care a susținut moțiunea.
Grindeanu a spus, totodată, că „normal ar fi” ca Ilie Bolojan să își prezinte demisia din funcția de prim-ministru, chiar și în regim interimar, invocând caracterul covârșitor al votului.
Din partea PNL, Cătălin Predoiu a transmis că partidul „nu trebuie să se grăbească” în luarea unei decizii și că este nevoie de o evaluare atentă a opțiunilor înainte de a decide pașii următori.
Contextul mai larg al crizei politice și presiunile din jurul formării unui nou guvern
Criza politică a debutat în aprilie 2026, odată cu un eveniment intern PSD organizat la Palatul Parlamentului, intitulat „Momentul Adevărului”, în care social-democrații au votat retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan.
Președintele Nicușor Dan a invitat la calm după demiterea Guvernului și a anunțat, pe 5 mai, că va purta mai întâi discuții informale, urmând ca, atunci când opțiunile se vor cristaliza, să aibă loc consultările formale pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.
Pe dimensiunea economică, leul a avut o evoluție volatilă după demiterea guvernului: cursul a atins 5,2688 lei pentru 1 euro pe 6 mai 2026, iar Banca Națională a României a calculat un curs de referință de 5,2364 lei pentru 1 euro pe 8 mai 2026.
PNL a decis, în urma ședinței conducerii, să treacă în opoziție; Ilie Bolojan a declarat după întâlnire că PNL „confirmă că este un partid cu demnitate” și că va continua să promoveze un pol de modernizare.
Rolul lui Radu Miruță în guvern și poziționările USR după demitere
Radu Miruță este ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și a fost desemnat interimar la Apărare și viceprim-ministru prin decrete semnate de președinte. Nominalizarea sa a intervenit după demisia lui Ionuț Moșteanu din funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării.
În ziua adoptării moțiunii, liderul USR Dominic Fritz a declarat că miniștrii USR își vor continua activitatea până la numirea unui nou guvern și a reafirmat poziția partidului de a nu negocia formarea unui nou executiv cu PSD, apreciind că PSD ar bloca reformele având „o majoritate de rezervă cu AUR”.
Miruță a reiterat decizia de „front comun” între USR și PNL și a afirmat că obiectivul este de a „scoate țara” dintr-un sistem în care, în opinia sa, pentru a avansa în instituții este necesar să fii „al cuiva”.
El a încheiat intervenția arătând că dificultățile unei majorități rezultate din votul la moțiune reprezintă „o problemă pentru România”.
