Oana Gheorghiu afirmă, într-o postare pe Facebook, că discuția publică despre „portofelul digital” a fost încărcată de mesaje false și că proiectul vizează, în esență, documente de identitate în format digital, nu accesul la banii oamenilor. În aceeași intervenție, ea susține că documentele fizice nu dispar și că utilizarea aplicației rămâne la alegerea cetățenilor.
Mesajul vine în contextul în care România are termen până în decembrie 2026, conform Regulamentului (UE) 2024/1183 privind cadrul european pentru identitatea digitală (eIDAS 2.0), pentru a livra cel puțin un portofel european de identitate digitală recunoscut la nivelul Uniunii Europene.
În paralel, instituțiile statului descriu oficial portofelul de identitate digitală ca pe o aplicație software pentru dovedirea identității și pentru stocarea și partajarea controlată a unor documente digitale verificate, iar Guvernul a anunțat că România va prelua o soluție dezvoltată de Germania în regim open-source, pe care o va adapta ca variantă națională.
Ce a spus Oana Gheorghiu despre „manipulări”
În postarea citată, Oana Gheorghiu formulează o serie de afirmații de tip „Fals/Adevărul” referitoare la proiectul portofelului digital. Ea respinge ideea unui „mega-tun” financiar și scrie: „România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei”.
În același mesaj, Gheorghiu afirmă că datele utilizatorilor „rămân exclusiv în România” și că partea germană „nu primește acces la absolut nimic”.
O altă temă centrală din postare este caracterul opțional al utilizării: Gheorghiu subliniază că „nu dispare nimic” din zona documentelor fizice și că „nu e nimic obligatoriu”, fiecare cetățean având „dreptul să aleagă folosirea sau nu a portofelului digital”.
În privința numelui proiectului și a temerii că statul ar urmări conturile bancare ale populației, ea afirmă explicit: „Chiar dacă se cheamă portofel, e vorba nu de bani - ci de documente”, descriind funcția de stocare a documentelor esențiale pe telefon și posibilitatea de confirmare a identității prin semnătură digitală integrată.
Tot în aceeași postare, Gheorghiu leagă o altă controversă de anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), afirmând: „Nu dăm niciun milion nimănui” și susținând că licitația s-a anulat pentru că „nu respecta legislația” și risca „să dubleze achiziții deja existente”, subliniind că PNI și portofelul digital sunt „complementare”, dar „nu sunt același lucru”.
Ce înseamnă portofelul european de identitate digitală, potrivit MAI
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a precizat că Regulamentul UE nr. 2024/1183 stabilește obligația statelor membre de a dezvolta cel puțin un portofel european pentru identitate digitală (EUDI Wallet) până în decembrie 2026, astfel încât fiecare cetățean al UE sau rezident legal să poată deține un portofel recunoscut în toate statele membre.
Potrivit aceleiași precizări, portofelul de identitate digitală este o aplicație software accesibilă pe dispozitive mobile care va permite, între altele, dovedirea identității online și offline, autentificarea electronică la un nivel ridicat de securitate și stocarea/partajarea în siguranță a unor informații personale și documente digitale verificate, precum permisul de conducere, diplome de studii sau documente de călătorie.
MAI arată că utilizatorii vor avea control complet asupra datelor din portofel și vor decide ce informații stochează și cu cine le partajează; drept exemplu este menționată partajarea permisului de conducere digital către un polițist rutier printr-un cod QR.
În aceeași comunicare se arată că înrolarea (crearea unui cont) în aplicație și autentificarea pentru acces vor fi posibile cu ajutorul cărții electronice de identitate.
Cum a fost prezentată soluția tehnică și rolurile instituțiilor
România va construi varianta națională a portofelului european de identitate digitală, RoEUDIW, preluând soluția dezvoltată de Germania în regim open-source, ca măsură de reducere a costurilor și pentru a respecta termenul european din 2026.
Aplicația va permite dovedirea identității și păstrarea pe telefon a unor documente, iar datele vor rămâne stocate în infrastructura națională. Este subliniat că utilizatorul va putea partaja doar atributele strict necesare - de exemplu, verificarea vârstei fără divulgarea altor date sensibile.
În privința arhitecturii instituționale, rolurile anunțate includ: Ministerul Afacerilor Interne ca furnizor al aplicației mobile (RO Wallet) și al infrastructurii de backend; Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului ca autoritate de supraveghere a ecosistemului și punct de contact transfrontalier; iar Serviciul de Telecomunicații Speciale cu responsabilități tehnice de certificare și administrare a unor registre și scheme naționale, găzduite în Cloudul Privat Guvernamental.
Este descrisă o etapizare pentru 2026, cu accent pe prima versiune a aplicației RoEUDIW, pe emiterea datelor de identificare a persoanei (PID) și pe funcționalitatea de verificare a vârstei, precum și pe finalizarea cadrului normativ necesar implementării.
Ce spun actorii din zona privată despre caracterul opțional și documentele fizice
Într-o intervenție publică la Forumul România Digitală, un reprezentant din zona privată implicat în proiect a afirmat că portofelul european de identitate digitală este gândit ca o opțiune de stocare și utilizare a documentelor și că nu va înlocui actele existente, rămânând neobligatoriu.
În aceeași intervenție s-a prezentat ideea unei arhitecturi cu portofele naționale interoperabile - câte unul pentru fiecare stat membru - și s-a subliniat că utilizatorii își vor putea alege datele folosite în relația cu terți și se vor putea autentifica atât în raport cu instituțiile publice, cât și cu furnizorii privați, toate soluțiile fiind supuse unor criterii stricte de certificare și securitate la nivel european.
