Președintele Nicușor Dan a anunțat joi, după prima reuniune de coordonare a grupului „Prietenii Coeziunii” la nivel de lideri, organizată la Bruxelles împreună cu premierul italian Giorgia Meloni, că România susține, în negocierile pentru cadrul financiar multianual 2028-2034, un buget al Uniunii Europene „ambițios”.
Șeful statului a subliniat că poziția României vizează resurse suficiente atât pentru politica de coeziune, cât și pentru politica agricolă comună, dar și pentru consolidarea competitivității generale în Uniunea Europeană.
Intervenția lui Nicușor Dan leagă discuția despre dimensiunea bugetului de protejarea instrumentelor tradiționale de finanțare și, în același timp, de modul în care UE își poate susține obiectivele de competitivitate.
Ce a transmis Nicușor Dan după reuniunea „Prietenii Coeziunii”
Reuniunea de coordonare a avut loc înaintea discuțiilor despre cadrul financiar multianual (MFF) 2028-2034. În acest context, Nicușor Dan a indicat că România va continua să pledeze pentru un buget al UE „ambițios”.
„Vom continua să pledăm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană”, a declarat președintele României.
Într-o intervenție anterioară, din 26 mai, Nicușor Dan a formulat aceeași direcție: România își dorește alocări mai mari pentru coeziune și agricultură și, în același timp, un buget „ambițios” și „echilibrat”, care să răspundă și noilor priorități ale Uniunii.
Bugetul MFF 2028-2034 și miza pentru coeziune și agricultură
În discuția despre viitorul buget multianual, Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, care include o reformă amplă a principalelor instrumente de finanțare ale Uniunii.
Propunerea prevede o reducere de aproximativ 10% a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, măsură contestată de un grup de 17 state membre, printre care se numără și România.
Din perspectiva poziției exprimate de Nicușor Dan în mai, coeziunea și politica agricolă comună sunt instrumente prin care UE susține investiții cu impact direct: infrastructură, agricultură, dezvoltarea comunităților, locuri de muncă și reducerea diferențelor dintre statele membre.
Negocieri, variante de compromis și calendarul adoptării
Cu o săptămână înainte, președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat o nouă variantă de compromis care menține în mare parte reducerile pentru agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare și reduce cu aproximativ 2% dimensiunea totală a bugetului propus de Comisia Europeană.
Aceeași propunere de compromis include și diminuarea fondurilor destinate competitivității economice, apărării și acțiunii externe a Uniunii.
Negocierile dintre statele membre și Parlamentul European urmează să se intensifice, cu obiectivul adoptării cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026.
Viitorul MFF (2028-2034) este unul dintre principalele subiecte ale Consiliului European de vară, organizat joi și vineri la Bruxelles.
Poziția României, în termenii folosiți de președinte
În declarațiile din 26 mai, Nicușor Dan a spus că România a inițiat o declarație comună a statelor din grupul „Prietenii Coeziunii” privind bugetul UE 2028-2034, alături de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania.
„Solicităm ca alocările pentru aceste politici în viitorul buget să fie mai mari. Pentru România, fondurile europene rămân esențiale pentru modernizare și dezvoltare”, a afirmat președintele.
Tot atunci, el a indicat că Europa trebuie să răspundă noilor provocări legate de securitate, energie și competitivitate economică. În privința competitivității, Nicușor Dan a vorbit despre un principiu al excelenței, care ar trebui aplicat astfel încât să ducă la o îmbunătățire reală în toată Uniunea, inclusiv la nivelul IMM-urilor.
Președintele a mulțumit liderilor europeni care susțin inițiativa și a reluat ideea că solidaritatea și coeziunea trebuie să rămână valori fundamentale ale Uniunii Europene.
