Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Legea nr. 189/2025, care modifică cadrul Agenției Naționale de Integritate (ANI), contestând mai multe prevederi pe care le consideră neconstituționale.
Curtea Constituțională urmează să dezbată sesizarea la 12 august 2026, ședință în care sunt programate și alte sesizări aflate pe ordinea de zi.
Pe ordinea de zi a ședinței din 12 august 2026 figurează două sesizări distincte privind legea ANI: una formulată de parlamentari USR și PNL și una formulată de președintele Nicușor Dan.
Ce prevede sesizarea președintelui
Sesizarea președintelui critică, între altele, extinderea obligației de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Textul sesizării arată că această formulare nu oferă criterii obiective pentru stabilirea persoanelor vizate și poate conduce la aplicarea neunitară a legii.
Sesizarea include afirmația: „Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025”.
În document, se susține că răspunderea specifică persoanelor care dețin funcții publice nu poate fi extinsă asupra unor persoane care nu exercită o funcție publică și nu au prerogative de autoritate.
Administrația Prezidențială arată în sesizare că obligarea partenerilor de viață la publicarea informațiilor privind averea reprezintă o ingerință în viața privată și că o astfel de măsură ar trebui să respecte criterii clare pentru a putea fi aplicată.
Mandatele în curs și interdicția de trei ani
Un alt punct contestat vizează interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică, în forma adoptată de Parlament.
Conform sesizării, noua reglementare transformă o interdicție cu efecte pentru viitor într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.
Președintele susține că această prevedere încalcă principiul neretroactivității, consacrat de Constituție, și invocă drept temeiuri dreptul la viață privată, principiul neretroactivității și riscul unei aplicări arbitrare a legii.
Pentru funcțiile obținute prin alegeri, sesizarea arată că sancțiunea poate afecta voința alegătorilor, în măsura în care ar interveni asupra unui mandat câștigat în baza regulilor în vigoare la momentul scrutinului.
Contextul legislativ și cadrul ANI invocat în spațiul public
Legea nr. 189/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1065 din 19 noiembrie 2025 și introduce, în Legea nr. 176/2010 (legea ANI), un capitol privind restricțiile pre- și postangajare în instituțiile și autoritățile publice.
Actul normativ prevede o perioadă de reflecție de 12 luni, obligații de depunere a unor declarații pe propria răspundere la numire/începerea activității și la încetarea acesteia, precum și sancțiuni contravenționale între 2.000 și 10.000 de lei pentru anumite încălcări.
ANI a anunțat că, în aplicarea Legii nr. 189/2025, în Monitorul Oficial nr. 148 din 26 februarie 2026 a fost publicată procedura de transmitere, prin sistemul e-DAI, a declarațiilor referitoare la restricțiile pre- și postangajare și că declarațiile se transmit exclusiv electronic, certificate cu semnătură electronică calificată.
Tot ANI a raportat funcționarea unui sistem big-data al instituției și a comunicat „primele rezultate operaționale” generate de alerte: 106 autosesizări deschise, dintre care 69 finalizate (50 cu soluție – stare de incompatibilitate constatată și 19 clasări) și 37 aflate în lucru.
Ce mai este pe ordinea de zi a CCR pe 12 august
Pe ordinea de zi a ședinței din 12 august 2026, Curtea Constituțională urmează să dezbată și o sesizare privind legea biodiversității, formulată de AUR și SOS România, precum și o sesizare referitoare la acordul de împrumut cu Banca Mondială, formulată de AUR și SOS România.
În sesizarea pe legea ANI, președintele arată că actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară și reprezintă un angajament asumat de România prin PNRR, dar susține că soluția adoptată de Parlament trebuie să fie clară și constituțională.
Sesizarea conține și formularea: „România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale.”