Președintele României, Nicușor Dan, a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de lege care modifică regulile de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora.
În cererea de reexaminare, șeful statului arată că obiectivul legii este „legitim și esențial” - protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor - însă susține că forma transmisă la promulgare nu oferă „garanțiile operaționale necesare” pentru un echilibru între siguranța comunităților și obligația de protecție strictă a speciei.
Documentul invocă, între altele, modul de stabilire și aplicare a cotelor, lipsa unui mecanism de control în timp real al recoltărilor și formulări considerate dificil de aplicat pe teren, inclusiv în privința interdicției de vânătoare pentru femelele însoțite de pui.
Argumentele din cererea de reexaminare
Nicușor Dan susține că simpla repartizare a unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale ar trebui vizate pentru a reduce efectiv conflictele om-urs. În cererea înaintată Parlamentului, el afirmă că recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat ori care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile.
În același document, șeful statului cere ca o cotă numerică să nu funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. Totodată, solicită reanalizarea nivelurilor de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027.
Cererea atrage atenția asupra faptului că legea stabilește pentru 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, iar pentru 2027 se prevede aplicarea corespunzătoare a acelorași dispoziții. Președintele argumentează că utilizarea acelorași niveluri în doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară, nu poate porni de la prezumția că o cotă adecvată într-un an rămâne automat adecvată și în anul următor, invocând factori precum recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconajul, reproducerea și deplasările între fonduri.
Registru electronic național și controlul cotelor
Președintele mai arată că legea aprobată prevede un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, însă nu instituie un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă.
În cererea de reexaminare, Nicușor Dan propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil autorităților de control și gestionarilor, potrivit competențelor. Documentul detaliază și elementele pe care registrul ar urma să le includă pentru fiecare exemplar, precum: fondul cinegetic, data, ora și coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentare foto-video și prelevarea unei probe biologice, precum și generarea unui identificator unic.
Președintele mai indică, în același text, că înregistrarea ar trebui făcută într-un termen foarte scurt și înainte de transportarea exemplarului, iar sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea. În cerere sunt menționate, de asemenea, necesitatea stabilirii obligațiilor de raportare, a termenelor, a răspunderii pentru omisiuni ori raportări inexacte, a consecințelor depășirii cotei și a publicării periodice a unor date agregate.
Interdicția privind femelele cu pui și aplicarea în teren
Un alt punct pe care Nicușor Dan îl cere reformulat vizează interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui. În cererea de reexaminare, președintele afirmă că protecția femelelor cu pui este necesară, însă consideră că formularea aleasă condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, care nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare în teren.
Documentul invocă dificultatea de a diferenția în mod cert, de la distanță, între un pui de un an și nouă luni și unul de doi ani și câteva luni, arătând că dimensiunea și conformația pot varia în funcție de sex, nutriție, anotimp și condițiile de habitat. Cererea mai precizează că metodele care cresc precizia estimării vârstei presupun identificarea anterioară a individului, măsurători, analiză dentară ori investigații de laborator, considerate incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul.
Context juridic din decizia Curții Constituționale
În plan constituțional, Curtea Constituțională a soluționat obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele României cu privire la legea de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind intervențiile împotriva urșilor. Decizia este nr. 733/2026, din 24 iunie 2026, și este publicată în Monitorul Oficial nr. 630 din 30 iulie 2026.
În motivarea obiecției, așa cum este redată în decizia Curții, se arată că stabilirea prin lege a unor cote fixe de recoltare pentru anii 2026 și 2027 ar contraveni, între altele, obligațiilor ce decurg din Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE) privind regimul de protecție strictă al speciilor, inclusiv ursul brun (Ursus arctos). Textul deciziei detaliază, în acest context, condițiile derogărilor prevăzute la art. 16 din directivă, inclusiv cerința ca derogarea să nu afecteze negativ starea de conservare și să fie utilizată doar atunci când nu există o alternativă satisfăcătoare.
În același document sunt citate și referințe la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la interpretarea restrictivă a derogărilor și la sarcina probei în justificarea lor, în legătură cu sistemul de protecție al speciilor.
Separat de această dezbatere constituțională, cererea de reexaminare transmisă Parlamentului vizează mecanismele operaționale ale legii și modul în care ar urma să fie aplicată în teren.