Tudorel Toader a declarat că decizia Curții Constituționale privind regimul declarațiilor de avere nu elimină obligația depunerii acestora, ci stabilește condiții legate de protecția vieții private. În intervenția sa, fostul ministru al Justiției a subliniat că, după hotărârea CCR, declarațiile rămân obligatorii pentru categoriile prevăzute de lege.
În discuții a fost avut în vedere un amendament formulat în grupul de lucru de la Ministerul Justiției, care prevedea eliminarea obligativității publicării declarațiilor. A fost semnalată implicarea unor reprezentanți UDMR în propunerea acestui amendament.
Contextul este dat de decizia CCR din 29 mai 2025, care a stabilit că declarațiile de avere și de interese nu se mai publică pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile altor instituții publice, precum și că acestea nu mai trebuie să cuprindă bunurile și veniturile soților și copiilor.
Ce a explicat Tudorel Toader despre efectele deciziei CCR
Tudorel Toader a afirmat că „declarațiile de avere nu sunt interzise, chiar sunt obligatorii” pentru categoriile de demnitari și funcționari stabilite de lege. El a invocat Decizia nr. 297/2025, pe care a descris-o drept una care a calificat regimul declarațiilor drept „cel mai intruziv în viața privată din spațiul juridic european”.
Fostul ministru a amintit și de o decizie mai veche a CCR, indicată de el ca fiind Decizia nr. 204 din 2013, în care Curtea ar fi stabilit că declarațiile se depun, însă cu anonimizarea unor informații.
În aceeași intervenție, Toader a spus că evoluțiile din cadrul juridic, inclusiv posibilitatea separării patrimoniilor între soți, au alimentat dificultăți atunci când declarantul era obligat să includă bunurile și veniturile membrilor familiei. El a dat ca exemplu situații în care funcționarii sau demnitarii trebuiau să declare și averile copiilor ori ale soțului/soției, inclusiv atunci când aceștia lucrau în mediul privat.
Toader a mai susținut că, după decizia CCR, declarațiile rămân accesibile instituțiilor statului cu atribuții de verificare, afirmând că inspectorii ANI, ANAF și procurorii au acces la aceste documente.
Ce spune decizia CCR din 29 mai 2025 despre publicare și despre membrii familiei
Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și de interese nu se mai publică pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice. În motivare, Curtea a arătat că publicarea acestor declarații contravine dreptului la protecția vieții private și că depunerea lor la organul competent de verificare este suficientă pentru realizarea scopului legii.
Totodată, CCR a declarat neconstituțional art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 în măsura în care impune includerea drepturilor și obligațiilor soțului/soției și ale copiilor majori aflați în întreținere, argumentând că o declarație pe propria răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu. Curtea a precizat că soluția nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației de a depune declarații de avere, ci doar încetarea publicării lor pe site-urile menționate.
Amendamentul discutat la Ministerul Justiției și cine este indicat ca autor
În discuțiile despre proiectul de lege privind integritatea, a fost prezentată varianta potrivit căreia amendamentul care ar elimina obligativitatea publicării declarațiilor a fost formulat de reprezentanți ai UDMR în grupul de lucru de la Ministerul Justiției. Sunt menționate numele senatorului Andrei Molnar și ale unui deputat UDMR ca participanți la formularea amendamentului.
Andrei Molnar a declarat că a propus modificarea pentru ca legea să fie una constituțională. Molnar a afirmat, de asemenea, că UDMR a adus amendamente care au fost acceptate de Ministerul Justiției și că forma a fost modificată în baza celor discutate în grupul de lucru.
Ministerul Justiției a arătat că a primit propuneri de amendamente din partea PNL, USR și UDMR, aflate în analiză și dezbatere cu formațiunile politice care le-au formulat. Ministerul a prezentat proiectul ca fiind legat de Jalonul 431 din PNRR și a indicat, între obiective, actualizarea și consolidarea legislației în materia integrității gestionate de ANI.
Situația asumării și efecte procedurale
Forma amendamentului agreată în grupul de lucru nu a fost asumată public ulterior de niciun partid, iar în negocieri au apărut acuzații politice între formațiuni referitoare la autorul propunerii.
Curtea Constituțională a menționat că hotărârea produce efecte pentru viitor și că revine legiuitorului să alinieze prevederile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției; momentul de referință pentru producerea efectelor este publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.