Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale, a declarat că Guvernul interimar poate adopta hotărârile necesare pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, dacă există „voință a majorității parlamentare și a președintelui”.
În aceeași intervenție, el a legat scenariul anticipatelor de procedura parlamentară a învestirii, afirmând că o a doua respingere a unui guvern în Parlament l-ar pune pe președintele Nicușor Dan într-o situație în care ar fi „aproape obligat spre anticipate”.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis, într-un comunicat, că nu contestă posibilitatea organizării alegerilor anticipate, dar atrage atenția asupra condițiilor juridice, administrative și logistice care trebuie îndeplinite pentru respectarea termenului constituțional de 90 de zile.
Cum își argumentează Tudorel Toader poziția
Tudorel Toader a declarat că alegerile se organizează „pe baza legii” și „pe baza hotărârilor de Guvern” și că „nimic nu împiedică Guvernul să adopte hotărârile de natură a duce la alegerile anticipate”, inclusiv în actuala formulă de interimat, cu competențe reduse.
În logica sa, decizia administrativă a Guvernului ar fi urmată de punerea în aplicare de către Autoritatea Electorală Permanentă: „Autoritatea Electorală pune în aplicare ceea ce a decis Guvernul”.
Toader a insistat că declanșarea efectivă a anticipatelor depinde de opțiunea politică: „depinde însă și de voința președintelui”, iar șeful statului ar avea „bagheta” de a decide dacă se merge la vot sau dacă se caută o majoritate care să susțină un guvern.
Ce a transmis AEP despre condiții și termene
Într-un comunicat datat 14 iulie 2026, Autoritatea Electorală Permanentă a respins afirmațiile potrivit cărora președintele instituției, Adrian Țuțuianu, s-ar opune organizării de alegeri parlamentare anticipate în toamnă și a precizat că președintele AEP nu a afirmat că alegerile anticipate „nu pot avea loc”.
Instituția a arătat că respectarea termenului constituțional de trei luni ar presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților și că o lege organică poate fi modificată numai prin lege sau, în situații excepționale, prin ordonanță de urgență; ulterior ar fi necesar și cadrul normativ secundar, inclusiv hotărârile de Guvern pentru organizarea scrutinului.
AEP a indicat că, într-un asemenea calendar, ar fi necesară reducerea cu cel puțin 15-20 de zile a unor termene procedurale prevăzute de legislația electorală și a semnalat dificultăți logistice, inclusiv privind constituirea secțiilor de votare din străinătate și operațiunile tehnice necesare organizării procesului electoral.
Reacții politice și ipoteze de calendar
În declarații consemnate după discuțiile de la Palatul Cotroceni, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu exclude alegerile anticipate și a indicat un posibil reper: „undeva, toamna târziu, în acest an”. El a adăugat: „În principiu, un asemenea scenariu nu poate fi exclus. Deci, dacă s-ar intra în acest scenariu, ar fi alegeri undeva în toamna acestui an”.
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că, dacă nu există „înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din situație prin învestirea unui nou guvern, „nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri”.
În același registru, liderul USR, Dominic Fritz, a susținut că, în fața blocajului politic, „soluția este să dăm această mică pârghie de control, numită vot, înapoi în mâinile românilor”. Totodată, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că la consultări s-a discutat despre alegeri anticipate și a exprimat opinia că problema ar fi riscul unui Parlament fragmentat.