Kelemen Hunor a avertizat marți, înaintea unei discuții la Palatul Cotroceni pe tema Legii salarizării unitare, că proiectul nu ar trebui trimis în Parlament fără un acord politic și fără sursele de finanțare clarificate. El a spus că „nu are cum să iasă bine” dacă aceste condiții nu sunt respectate.
Întrebat direct dacă există bani pentru a compensa creșterea salariilor sau dacă au fost găsite soluții de finanțare, liderul UDMR a răspuns: „Nu avem răspuns în acest moment”. El a arătat că nu este clar nici cum au fost distribuite „cele 12 miliarde” între categorii socio-profesionale, afirmând că lipsește o imagine clară a alocărilor.
Declarațiile vin pe fondul unui calendar politic și administrativ tensionat, în care adoptarea noii legi a fost prezentată drept un angajament politic legat de jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență.
De ce insistă pe acordul politic înainte de trimiterea în Parlament
Kelemen Hunor a explicat că un proiect „de această anvergură” riscă să fie modificat printr-o serie de amendamente dacă ajunge în Parlament fără o majoritate politică prealabilă. El a avertizat că, fără acord politic, procesul legislativ poate degenera într-o negociere cu amendamente „unele poate acceptabile, altele poate mai puțin”.
„Eu nu aș încuraja pe nimeni să vină cu proiectul salarizării în Parlament fără un acord politic prealabil”, a declarat liderul UDMR. În același timp, el a spus că, dacă proiectul nu este adoptat acum, „dezechilibrele din sistem rămân”.
Kelemen Hunor a spus că anul viitor majorarea estimată este de „7-8%”, în funcție de datele Institutului Național de Statistică privind inflația, și a adăugat că acest pas „trebuie făcut”, fără a rezolva însă dezechilibrele structurale.
Disputa finanțării și riscul de taxe mai mari, în logica lui Kelemen Hunor
Un punct central al reacției sale a fost legat de bani: liderul UDMR a spus că nu se poate adopta o majorare de salarii fără identificarea resurselor înainte de vot. El a avertizat că, dacă legea este adoptată fără clarificări, presiunea va reveni asupra Guvernului, iar soluția ar putea consta în creșterea taxelor, scenariu cu care s-a declarat în dezacord.
Kelemen Hunor a menționat diferența dintre anvelopa suplimentară de 4 miliarde și suma totală estimată la 12 miliarde, afirmând că „sunt mai multe întrebări decât răspunsuri” până când sumele și repartizarea lor vor fi clarificate.
El a spus că anvelopa salarială estimată a crescut de la 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei și a susținut că nu poate fi votată o lege „în care nu există acoperire pentru cele 4 miliarde”.
Venituri, nu doar salariu de bază, și instituțiile pe autofinanțare
Pe fondul discuțiilor despre protejarea veniturilor, Kelemen Hunor a insistat că miza nu este doar salariul de bază, ci veniturile totale, inclusiv sporurile. El a explicat că se pot reduce sau elimina anumite sporuri, dar atunci baza trebuie ajustată, astfel încât la final să nu apară scăderi de venit.
El a spus explicit că UDMR nu poate accepta o formă a legii care ar conduce la diminuarea veniturilor pentru categorii din educație și sănătate.
Separat, Kelemen Hunor a susținut că din proiect ar trebui excluse instituțiile care se autofinanțează, menționând ASF și ANCOM, pe motiv că acestea nu sunt finanțate de la bugetul central și funcționează pe venituri proprii, inclusiv din poziții de monopol stabilite prin lege.
Contextul angajamentului politic și reperele anunțate de Administrația Prezidențială
Administrația Prezidențială a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Documentul a arătat că noua lege este o etapă esențială din PNRR, cu termenul de îndeplinire 1 iulie 2026.
Comunicatul a precizat că „niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total” ca efect al aplicării noii legi și că, în 2027, cheltuielile totale cu salariile nu ar urma să depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. De asemenea, se menționa intrarea integrală în vigoare a legii la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată.
Prezentarea de context a indicat că jalonul din PNRR asociat legii salarizării are o valoare de 700 de milioane de euro și a enumerat principii precum protejarea veniturilor, disciplina bugetară, aplicarea integrală și predictibilă, limitarea și transparentizarea sporurilor și introducerea unor criterii de performanță.
Date economice invocate în spațiul public: prognoza BNR privind inflația
Banca Națională a României a revizuit, la 19 mai, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5% (față de 3,9% anterior) și a indicat o prognoză de 2,9% pentru finalul anului 2027. Guvernatorul Mugur Isărescu a legat proiecțiile de ipoteze privind implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la stabilitate politică și guvernamentală, inclusiv existența unui guvern.
Kelemen Hunor a reiterat ideea că o decizie privind majorări salariale de amploare trebuie luată numai după stabilirea resurselor necesare înainte de vot, pentru a evita presiuni ulterioare care, în opinia sa, pot conduce la creșteri de taxe și impozite.