Premierul interimar Ilie Bolojan a cerut, marți, formarea rapidă a unui guvern stabil și a avertizat că, în lipsa stabilității, costurile sociale pot deveni mai mari, iar eforturile de reducere a deficitului bugetar pot fi anulate.
Declarațiile au fost făcute în discursul rostit la Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2026), organizată la București, de Ziua Diplomației Române, eveniment la care participă șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare, alături de reprezentanți ai instituțiilor centrale și ai altor medii invitate.
În intervenția sa, Bolojan a legat stabilitatea politică de predictibilitatea internă și de capacitatea României de a susține, în exterior, o agendă coerentă, inclusiv pe zona economică și de finanțe publice.
Apelul pentru un guvern stabil și avertismentul privind costurile sociale
Ilie Bolojan a spus că își dorește ca România să aibă „într-un timp cât mai scurt” un guvern stabil, care să continue eforturile de reducere a deficitului bugetar.
„Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil. Sper să fie un guvern care înțelege că dacă deraiem, anul acesta de la eforturi va fi anulat și riscăm să ne întoarcem într-o zonă în care costurile sociale vor fi mult mai mari decât cele pe care le-am parcurs în acest an”, a afirmat premierul interimar.
În același context, Bolojan a vorbit despre nevoia de „politici predictibile și curajoase”, pe care le-a legat de „portanța” necesară diplomaților pentru a reprezenta mai bine România.
De ce pune accent pe predictibilitate și pe coerența mesajelor
Premierul interimar a descris ultimul an ca fiind „nu foarte comod”, indicând drept repere o Administrație Prezidențială „la început de mandat” și o coaliție formată din patru partide, la care s-a adăugat grupul minorităților.
În același pasaj, el a spus că „dihoniile și neîncrederea” au apărut după câteva luni și a atras atenția că, atunci când „mesajele sunt divergente” și poziționările nu au suport în coaliție și convergență, devine dificilă inițierea unor „politici mari”.
Bolojan a avertizat și asupra efectelor politice ale promisiunilor care nu pot fi susținute: „crearea de așteptări care nu pot fi acoperite” a numit-o „unul dintre cele mai periculoase lucruri”, pentru că alimentează neîncrederea în autorități și resentimentele.
Deficitul bugetar, riscul de retrogradare și ce spune că a făcut Guvernul
În discurs, Bolojan a susținut că, într-un an „dificil”, Guvernul s-a confruntat cu probleme interne și externe, între care a enumerat războiul din Ucraina, conflictul din Golf/Orientul Mijlociu, incidente cu drone, crize energetice și seceta.
El a spus că România are „probleme grave” legate de deficite și dezechilibre, a căror corectare nu se poate face rapid și este „dureroasă”.
„Cu bune, cu rele, consider că acest guvern a făcut ceea ce trebuie în această perioadă și, prin măsurile pe care le-am adoptat, am evitat o downgradare a României”, a declarat Bolojan, adăugând că scăderea deficitului a fost dusă „pe o direcție care pare constantă”, dar „își va epuiza scăderea la finalul acestui an”.
Tot el a afirmat că măsurile luate „nu mai pot să asigure scăderea deficitelor începând de anul viitor”, iar viitorul Executiv va trebui să continue măsurile de reducere a deficitului, în condițiile în care România și-a asumat diminuarea deficitului de la 6% la 5%.
RADR 2026, agenda și legătura cu dosarele economice și de finanțare
Reuniunea Anuală a Diplomației Române 2026 are loc în perioada 31 august - 1 septembrie, sub tema „Diplomația: ancora unei lumi în schimbare”, și este descrisă drept principalul forum anual de reflecție și coordonare al diplomației române.
Sunt menționate sesiuni dedicate Orientului Mijlociu, rolului României în Uniunea Europeană, diplomației economice, conectivității și cooperării regionale, dar și perspectivelor macroeconomice și competitivității, cu participarea unor instituții precum Banca Națională a României și Institutul Național de Statistică, alături de alte organizații invitate.
Bolojan a făcut referire la două linii de finanțare - finalizarea PNRR și derularea programului SAFE - și a spus că echipele, în special cele de la Bruxelles, au avut un aport important în aceste dosare.
El a dat și un exemplu numeric privind transporturile: a afirmat că au existat 5,5 miliarde de euro pe PNRR pentru transporturi și că au fost semnate contracte de 19,5 miliarde de euro, iar mutarea a 4,2 miliarde din SAFE către autostrăzi ar fi acoperit deficite pe infrastructura rutieră, menționând proiecte precum Pașcani-Iași-Ungheni și Pașcani-Suceava-Siret.
Date europene despre deficit și contextul economic invocat de consolidarea fiscală
Într-o prognoză publicată de Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene, deficitul guvernamental general este proiectat să se reducă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică este proiectată să crească spre 63,4% din PIB în 2027.
Documentul indică, între altele, că eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată, influențată de prețurile energiei, sunt de natură să reducă semnificativ consumul intern, în timp ce investițiile finanțate din fonduri UE și exporturile nete ar contribui pozitiv la creștere.
În aceeași prognoză se menționează că riscurile interne pentru creștere sunt înclinate în sens negativ dacă instabilitatea politică internă subminează încrederea investitorilor în traiectoria de ajustare fiscală.