Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, după ședința Guvernului din 24 februarie 2026, că în cadrul actual de organizare administrativ-teritorială fuziunea dintre localități este „o procedură greoaie”, întrucât procedura presupune organizarea de referendumuri în ambele unități administrativ-teritoriale. În același context, șeful Guvernului a legat discuția despre comasări de ordonanța de urgență adoptată în ședința din 24 februarie 2026, prezentată ca având obiectiv creșterea eficienței administrației.
Bolojan a susținut că miza pachetului de măsuri este să producă rezultate în structurile existente și a avertizat că, dacă aceste rezultate nu se vor vedea, „va fi doar o problemă de timp” până când presiunea publică și politică va readuce în prim-plan o reformă a administrației, indiferent de componența viitoare a guvernării.
Declarațiile au fost făcute după adoptarea, de către Guvern, a două ordonanțe de urgență: una privind relansarea economică și una privind reforma în administrație, adoptate în ședința din 24 februarie 2026.
De ce spune Bolojan că fuziunea localităților este greu de făcut
Într-o conferință de presă, premierul a afirmat că, dacă se discută despre comasarea localităților, trebuie luat în calcul faptul că procedura actuală presupune referendumuri organizate în ambele localități.
Bolojan a spus că a trecut prin două referendumuri de acest tip în perioada în care a fost primar și a oferit ca exemplu o situație din municipiul Buzău, unde prezența la vot a fost redusă.
Totodată, premierul a indicat că, fără o modificare legislativă care să prevadă explicit modul în care localitățile mici ar putea fuziona, nu vede fezabil un astfel de demers, cu excepții punctuale în zone mici care, în opinia sa, nu ar schimba sistemul. El a dat ca exemplu comunele cu sub 1.500 de locuitori.
„Ori acest pachet… ori se va ajunge la o reformă”
În evaluarea premierului există două scenarii. Primul este ca pachetul de reformă administrativă adoptat de Guvern să demonstreze că se poate obține „o administrație mai eficientă, mai performantă, mai în serviciul cetățenilor” în cadrul structurilor actuale.
Al doilea scenariu, în formularea lui Ilie Bolojan, este ca, dacă ordonanța nu conduce la o administrație mai eficientă, discuția despre o reformă a administrației să revină și presiunea pentru schimbare să se manifeste din nou, indiferent cine se află la guvernare.
Premierul a spus că ar susține comasarea localităților dacă, în anii următori, s-ar găsi susținere politică pentru o astfel de decizie, subliniind nevoia de majorități stabile care să susțină proiecte capabile să producă rezultate.
Ce a adoptat Guvernul pe 24 februarie și ce obiective sunt invocate
Guvernul a adoptat, în ședința din 24 februarie 2026, două ordonanțe de urgență: una privind relansarea economică și una privind reforma administrației. Premierul a afirmat că ordonanța de relansare economică completează cadrul fiscal-bugetar și că, în lunile următoare, vor fi aprobate schemele de sprijin prevăzute în act.
Despre ordonanța de reformă administrativă, Bolojan a declarat că aceasta urmărește creșterea eficienței la nivel local și central prin audituri de personal și prin reducerea cheltuielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate. El a menționat, de asemenea, măsuri de susținere a descentralizării, printre care simplificarea procedurilor și crearea de baze legale pentru transferul unor active către autoritățile locale, exemplificând cu bazele sportive care ar urma să fie reabilitate și date în folosința comunităților.
Ordonanța prevede, între altele, reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi stabilit pentru anul 2025 (luând în considerare populația comunicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2024), cu precizarea că această reducere nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate, precum și un termen de reorganizare până la 1 iulie 2026.
În același act sunt vizate și reduceri privind instituțiile prefectului, desființarea funcției de inspector guvernamental și transferul personalului în corpul de rezervă.
Reacții instituționale și critici punctuale legate de procedura OUG
Consiliul Economic și Social a acordat un aviz nefavorabil proiectului de ordonanță de urgență privind reforma administrației, motivând riscuri constituționale legate de lipsa unei situații extraordinare și de impactul asupra stabilității funcției publice și a securității juridice.
Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil pentru proiectul de ordonanță privind reforma administrației, însă a formulat obiecții și avertismente privind posibile încălcări ale Constituției, invocând, între altele, prevederile art. 115 alin. (6) care limitează adoptarea prin ordonanță de reglementări ce afectează drepturi fundamentale.
În paralel cu adoptarea ordonanțelor, un sindicat al polițiștilor a protestat în Piața Victoriei, iar reprezentanți ai protestatarilor au încercat să intre în sediul Guvernului pentru a discuta cu premierul.
În plan local, discuția despre comasarea localităților a fost legată și de dificultățile financiare ale unor primării; în județul Satu Mare, primarii a două localități au ridicat public această temă pentru a face față presiunii bugetare.
