Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, 11 martie 2026, după scandalul din plenul comun al Parlamentului, că parlamentarii care au încălcat regulamentul în timpul ședinței nu vor rămâne nepedepsiți. „Asta nu înseamnă că cei care au încălcat regulamentul vor rămâne nepedepsiţi, pentru că există în regulament diverse pedepse, pe care n-am nicio ezitare să le aplic, pornind inclusiv de la reducerea indemnizaţiei”, a spus Grindeanu.
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului a avut ca obiect votul asupra propunerii transmise de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind dislocarea temporară în România a unor capabilități militare americane, pe fondul evoluțiilor din Orientul Mijlociu.
În timpul intervențiilor din plen, opoziția a perturbat ședința cu huiduieli și vuvuzele, iar președintele de ședință a suspendat dezbaterile și a trecut la vot.
Ce a spus Sorin Grindeanu despre sancțiuni
Grindeanu a afirmat că își propune, în mod obișnuit, să acorde cuvântul tuturor grupurilor parlamentare, „aşa cum este şi regulamentar”, dar a remarcat că, în cursul ședinței, uneori „se depăşeşte cadrul regulamentului”.
El a descris pașii urmați atunci când situația a escaladat: „Atunci când lucrurile au degenerat, am oprit dezbaterile, am supus la vot oprirea acestor dezbateri şi am trecut la votul efectiv.”
Președintele Camerei a subliniat că regulamentul prevede sancțiuni disciplinare și a indicat explicit posibilitatea reducerii indemnizației ca măsură dintre cele care pot fi aplicate parlamentarilor care încalcă regulile de conduită în plen.
Contextul votului din plenul comun și decizia adoptată
Plenul reunit s-a întrunit miercuri, iar ședința a început la ora 17:00 pentru a dezbate propunerea CSAT privind dislocarea în România a unor avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare.
Rezultatul anunțat după vot arată că hotărârea a fost aprobată cu 272 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și 5 abțineri; doi parlamentari nu au votat.
În timpul dezbaterilor, liderul AUR, George Simion, și președinta POT, Anamaria Gavrilă, au anunțat că formațiunile lor nu susțin solicitarea, invocând riscul ca România să fie atrasă în războiul din Orientul Mijlociu.
Argumentele invocate pentru aprobarea solicitării și pozițiile din sală
În plen, Sorin Grindeanu a prezentat argumente legate de contextul de securitate şi de rolul României în Uniunea Europeană şi NATO: „Ne aflăm într-un context de securitate națională fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită.”
El a susținut că aprobarea solicitării Statelor Unite este „firesc și necesar”, în logica angajamentelor asumate de România în cadrul alianțelor din care face parte.
După vot, Grindeanu a declarat că România „a dovedit, prin această Hotărâre şi prin acest vot al Parlamentului, că doreşte întărirea parteneriatului strategic cu SUA” și că este „un partener solid” al Statelor Unite.
Premierul Ilie Bolojan a cerut Parlamentului să aprobe propunerea, afirmând că aceasta este „în interesul țării” și „pentru siguranța românilor”.
Ce a comunicat președintele Nicușor Dan după ședința CSAT
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ședința CSAT din 11 martie 2026 a avut trei subiecte principale: situația din Orientul Mijlociu, consecințele economice ale războiului - inclusiv creșterea prețurilor la petrol - și dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane.
El a precizat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare și a subliniat că aceste mijloace sunt defensive și „nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis”, folosind și expresia „non-cinetice”.
Nicușor Dan a arătat că, pentru dislocare, este necesar votul Parlamentului și a anunțat trimiterea unei scrisori către legislativ. „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat președintele.
