Sari la conținut

Grindeanu cere verificarea contractelor SAFE mai mici, pe lângă acordul cu Rheinmetall

Grindeanu cere verificarea contractelor SAFE mai mici, pe lângă acordul cu Rheinmetall
Sursa: Social media
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (PSD), a declarat miercuri seară, 11 noiembrie 2026, că i-a cerut ministrului Apărării, Ștefan Radu Oprea, să verifice și contractele din programul european de finanțare a apărării SAFE cu valori mai mici decât acordul cu Rheinmetall. Liderul social-democrat susține că unele dintre acestea ridică semne de întrebare.

În interviul acordat Antena 3 CNN, Grindeanu a estimat că, pe lângă contractul cu compania germană, „sunt câteva zeci de contracte cu firme” în același program. El a spus că unele „pot să fie foarte foarte dubioase” și le-a cerut atât ministrului Apărării, cât și celui al Economiei să le examineze.

Grindeanu a afirmat că organele competente pot cerceta eventuale încălcări ale legii. Totodată, a cerut miniștrilor să stabilească dacă semnele de întrebare pot fi clarificate sau dacă „sunt doar suspiciuni care nu se dovedesc a fi adevărate”.

Ce verificări anunțase deja ministrul Apărării

Solicitarea lui Grindeanu vine după ce Oprea anunțase un control asupra pregătirii achizițiilor SAFE. În interviul pentru emisiunea „Dialoguri libere” de la TVR 1, publicat la 2 noiembrie, ministrul spunea că semnase un ordin către Corpul de Control pentru un audit la Direcția Generală pentru Armamente. El explica faptul că documentele erau voluminoase și că nu putea să le verifice singur pe toate.

Controlul urma să urmărească dacă cerințele tehnice formulate de structurile militare se regăsesc în caietele de sarcini — documentele care stabilesc ce trebuie să ofere furnizorul — și apoi în contractele încheiate. Oprea spunea că îl interesează dacă echipamentele care vor fi cumpărate corespund nevoilor de înzestrare ale Armatei.

O altă componentă era compararea valorilor contractuale cu prețurile pieței. Ministrul invoca existența unor studii de piață pentru mașina de luptă a infanteriei și arma de asalt, ca repere pentru această examinare. El prezenta transparența și verificarea corectitudinii procedurilor din Ministerul Apărării drept motive ale controlului.

Oprea explica și rolul Ministerului Economiei, distingând între contractul prin care o instituție cumpără echipamente și acordul de cooperare industrială, gestionat de acest minister. În explicația sa, cele două sunt legate: recepția bunurilor cumpărate de Ministerul Apărării depinde de existența certificatului de cooperare industrială.

„Tema este ca acele procente să nu fie doar o declarație politică”, spunea Oprea. Ministrul susținea că procentele de cooperare industrială trebuie să se traducă în locuri de muncă și transfer de tehnologie în România.

Bolojan apără acordul cu Rheinmetall

Înaintea declarațiilor lui Grindeanu, Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL) și fost premier, apărase contractul cu Rheinmetall la conferința de presă susținută pe 11 noiembrie la sediul partidului. „Nu există clauze păguboase pentru România”, a afirmat el.

Bolojan a susținut că acordurile asigură investiții și transfer de tehnologie necesare industriei de apărare din România. El s-a declarat convins că verificările vor confirma corectitudinea contractelor semnate în perioada mandatului său de premier.

Președintele Nicușor Dan declarase, la rândul său, în seara de 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, că nu avea suspiciuni privind contractele SAFE. Șeful statului spunea că a cunoscut elementele importante ale negocierilor și ale evaluărilor ofertelor și echipamentelor, inclusiv faptul că o sumă consistentă urma să meargă către Rheinmetall.

SAFE finanțează achizițiile prin împrumuturi

SAFE, instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei”, are un buget de 150 de miliarde de euro și acordă împrumuturi statelor membre, în principal pentru achiziții comune de apărare. Sunt vizate, între altele, muniții, rachete, sisteme de apărare aeriană și echipamente de luptă la sol.

La 26 august 2026, Comisia Europeană a anunțat prima plată către România, de 2,5 miliarde de euro. Suma reprezenta o prefinanțare de 15% din alocarea de 16,7 miliarde de euro a României.

Comisia se împrumută pe piețele financiare pentru a oferi statelor participante credite pe termen lung. Plățile ulterioare depind de îndeplinirea etapelor convenite și de implementarea măsurilor finanțate.

Etichete
Semnalează o greșeală