Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a declarat luni, la Ankara, că programul SAFE a „repus în mişcare fabrici pe care guvernele României le-au lăsat în uitare” şi că acesta oferă industriei româneşti de apărare şansa să „renască prin retehnologizare”.
Afirmaţiile au fost făcute în contextul unei vizite la Turkish Aerospace Industries (TUSAS), o platformă industrială din Turcia dedicată producţiei de tehnică aeronautică militară, sub coordonarea statului şi în parteneriat cu sectorul privat.
În acelaşi cadru, Miruţă a anunţat că, în luna septembrie, în România ar urma să aibă loc o întâlnire între companii şi oficiali români şi turci din domeniile militar şi al industriei de apărare, pentru a discuta cooperarea şi extinderea proiectelor comune.
Separat, şeful instituţiei turce responsabile de industria de apărare, Haluk Görgün, a afirmat că întărirea cooperării în domeniul industriei de apărare dintre Turcia şi România ar consolida capabilităţile comune ale celor două state şi ar contribui la securitatea colectivă a NATO.
Vizita la TUSAS şi mesajul despre cooperarea România–Turcia
Radu Miruţă a declarat că România are deja proiecte comune cu Turcia în industria de apărare şi că această colaborare „poate fi extinsă”. El a precizat că discuţia cu prof. Haluk Görgün s-a concretizat într-o înţelegere privind organizarea, în septembrie, în România, a unei întâlniri între companii şi oficiali din cele două ţări.
În acelaşi mesaj, ministrul a invocat modelul turc de dezvoltare a industriei naţionale de apărare, susţinând că Turcia a tratat dependenţa de importuri ca pe „un risc strategic” şi a investit consecvent, într-o strategie începută în 2004 şi accelerată după 2016, pentru a deveni competitivă la nivel internaţional.
Din perspectiva părţii turce, Haluk Görgün a descris vizita delegaţiei române la facilităţile TUSAS ca parte a Summitului NATO 2026 şi a Forumului NATO pentru Industria de Apărare de la Ankara.
El a mai afirmat că a fost „o plăcere” să îl găzduiască pe Radu Miruţă şi delegaţia sa şi a arătat că Turcia va continua să întărească cooperarea cu ţări prietene şi aliate, într-o abordare strategică. Görgün a menţionat, ca exemplu al cooperării, corveta CAm. Roman, livrată marinei române în iunie.
Ce spune Miruţă despre SAFE şi condiţionarea producţiei în România
În declaraţia citată luni, Miruţă a susţinut că o măsură introdusă „prin SAFE” ar fi trebuit adoptată mai demult: condiţionarea achiziţiilor de realizarea producţiei în România. El a afirmat că SAFE a reactivat fabrici neglijate şi că retehnologizarea le poate oferi şansa de relansare.
Tot în aceeaşi intervenţie, ministrul a condiţionat redresarea industriei româneşti de apărare de existenţa unei strategii naţionale susţinute de toate partidele şi de „management profesionist” în companiile de stat, estimând că redresarea ar putea avea loc într-un „timp relativ scurt”.
Într-o declaraţie anterioară, Miruţă a indicat dimensiunea financiară a pachetului SAFE al Ministerului Apărării, spunând că acesta valorează 8,33 miliarde de euro şi că opt proiecte aprobate sunt soluţii tehnice de ultimă generaţie împotriva dronelor, incluzând radare şi sisteme antidrone.
În aceeaşi prezentare, Miruţă a dat exemple de localizare industrială în România: maşina de luptă a infanteriei produsă de Rheinmetall la Mediaş, nave de patrulare construite la Şantierul Naval Mangalia şi echiparea elicopterelor Airbus la IAR Braşov. El a menţionat şi o listă de companii din România în care urmează să fie dezvoltate proiecte din SAFE, indicând o localizare medie de circa 60% pentru producţia în ţară.
SAFE în arhitectura europeană şi mecanismul de finanţare
Guvernul a aprobat un prim memorandum pentru semnarea acordului de împrumut în cadrul programului SAFE (Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei”) dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de peste 16 miliarde de euro.
În cadrul programului SAFE, Uniunea Europeană pune la dispoziţia statelor membre 150 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă competitivă pentru investiţii în domeniul apărării, iar suma alocată României este de aproximativ 16,7 miliarde de euro.
Regulile de implementare prevăd disponibilizarea sumelor în tranşe, în baza îndeplinirii unor jaloane asociate achiziţiilor şi proiectelor, cu o perioadă de disponibilitate până la 31 decembrie 2030. Este prevăzută o prefinanţare de 15% din împrumut (circa 2,5 miliarde euro) după intrarea în vigoare a acordului, sumă ce va fi dedusă procentual din tranşele ulterioare până la compensarea totală, respectiv până la 31 decembrie 2028.
Totodată, documentul indică responsabilităţi instituţionale pentru gestionarea fondurilor şi supervizarea planului: Ministerul Finanţelor va asigura gestionarea fondurilor; Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală; iar Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Transporturilor şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor vor asigura realizarea proiectelor şi îndeplinirea jaloanelor necesare pentru eliberarea tranşelor.
Dispute şi detalii punctuale din proiectele de înzestrare
Într-un alt episod legat de SAFE, Miruţă a anunţat că programul de înzestrare care viza transportoarele blindate 8x8 Piranha 5 a fost respins, după ce oferta primită ar fi fost de 9 milioane de euro pe unitate, în condiţiile în care un preţ aprobat de Parlament fusese de 6 milioane de euro, iar planificarea iniţială ar fi vizat 4,8 milioane de euro.
În aceeaşi informare, ministrul a precizat că alte nouă programe au fost aprobate de Parlament şi urmează să fie semnate contractele. De asemenea, au fost enumerate contracte deja parafate: un sistem Mini UAS clasa I de la Quantum Systems, achiziţia sistemelor MANPAD MISTRAL în cadrul iniţiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”, un contract subsecvent cu IVECO Defence Vehicles pentru platforme multifuncţionale de transport pe roţi şi un contract prin NATO Support and Procurement Agency pentru muniţie de calibrul 35x228 mm.
În listarea proiectelor înaintate spre aprobare figurează, între altele, programe precum navă de patrulare maritimă (OPV), elicoptere multi-misiune H225M, maşina de luptă a infanteriei, sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acţiune şi radare de supraveghere aeriană, cu valori estimate detaliate în documentele ministeriale.
Miruţă a legat redresarea industriei româneşti de apărare de două direcţii principale: localizarea producţiei prin SAFE şi extinderea cooperării industriale cu Turcia, inclusiv prin întâlnirea anunţată pentru septembrie, care ar urma să aibă loc în România.
