Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a reacționat public vineri seară, pe Facebook, după publicarea motivării Curții Constituționale a României (CCR) privind constituționalitatea amendamentului la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) care îl vizează direct.
În aceeași seară, deputatul USR Alexandru Dimitriu, avocat, a criticat motivarea CCR, susținând că instanța constituțională „se contrazice singură de patru ori în același document”.
CCR a publicat motivarea tot vineri seară, după ce luni decisese că amendamentul referitor la încetarea mandatului în 30 de zile, în cazurile de incompatibilitate și conflict de interese, este constituțional.
În motivarea publicată, Curtea arată că noua normă nu ar introduce o sancțiune personală retroactivă, ci ar pune capăt unui mandat „a cărui integritate a fost afectată”.
Mesajul lui Dominic Fritz după publicarea motivării
În postarea sa de pe Facebook, Dominic Fritz a formulat o reacție ironică la raționamentul CCR, raportat la efectul amendamentului asupra mandatului său.
„Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”, a scris Dominic Fritz.
Reacția a venit în contextul în care motivarea Curții descrie încetarea mandatului nu ca o sancțiune personală aplicată pentru trecut, ci ca o măsură care privește funcția ori mandatul, atunci când integritatea acestuia este considerată afectată.
Alexandru Dimitriu acuză contradicții în raționamentul CCR
Alexandru Dimitriu a afirmat, tot într-o postare pe Facebook, că motivarea ar fi construită „pas cu pas ca să ajungă la un rezultat stabilit dinainte” și că, în acest parcurs, Curtea „se contrazice singură de patru ori în același document”.
El a criticat în mod special ideea că măsura nu ar viza persoana, ci mandatul, formulând o comparație: „nu se pedepseşte omul, ci se vindecă funcţia, ceea ce în lumea reală sună cam ca şi cum nu i-ai lua permisul şoferului, ci ai vindeca maşina de amintirea unei depăşiri”.
În argumentația sa, Dimitriu a invocat și modul în care CCR ar folosi propria jurisprudență, arătând că instanța citează Decizia nr. 9/1994 despre neretroactivitate, pentru ca ulterior să ajungă, în interpretarea sa, la o soluție opusă fără explicații echivalente.
Deputatul a mai susținut că motivarea recurge la o analogie („ad similis”) în legătură cu art. 6 alin. (6) din Codul civil și a interpretat această opțiune ca o recunoaștere a lipsei unui text legal care să susțină, strict, concluzia privind aplicarea efectelor legii noi asupra unor situații anterioare.
Ce susține CCR în motivarea privind amendamentul din Legea ANI
În motivare, CCR arată că legea criticată nu ar reglementa sancțiuni care „s-ar autoexclude reciproc”, ci „o singură formă de răspundere cu sancţiuni bine definite din punct de vedere juridic”, menite să protejeze integritatea funcției.
Curtea reafirmă caracterul constituțional al principiului neretroactivității, arătând că legiuitorul nu poate adopta acte care îl încalcă.
Totuși, CCR argumentează că, în această materie, trebuie luate în considerare efectele viitoare ale unei situații juridice născute anterior, atunci când aceasta este considerată „în curs”, iar efectele ei juridice „nu s-au epuizat”.
În același document, Curtea susține că „o situaţie de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale căror efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează şi afectează integritatea funcţiei, demnităţii publice ori a mandatului”, ceea ce ar conduce la discreditarea funcției, demnității publice ori a mandatului pe durata executării sancțiunii de către titular.
Elemente de context privind decizia CCR și amendamentul contestat
Curtea Constituţională a decis, în şedinţa de luni, că amendamentul care prevede încetarea mandatului în 30 de zile, în caz de incompatibilitate şi conflict de interese, este constituţional, iar motivarea a fost publicată vineri seară.
Amendamentul a fost introdus de PSD, iar USR și PNL au contestat prevederea, considerând că ar încălca principiul potrivit căruia legile produc efecte doar pentru viitor.
În motivarea invocată, CCR a explicat că măsura nu ar însemna introducerea unei noi sancțiuni personale pentru trecut, ci ar urmări protejarea integrității funcției publice prin încheierea unui mandat considerat afectat în mod continuu de efectele unei situații de incompatibilitate sau conflict de interese.
În document este indicată Decizia nr. 883 din 17 august 2026, iar motivarea este descrisă ca având 65 de pagini.