Ministrul interimar al Apărării, deputatul USR Radu Miruță, a criticat vineri, la Timișoara, o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la cazul lui Dominic Fritz, pe care a calificat-o drept „o nedreptate” și „un abuz”.
El a susținut că discuția nu trebuie mutată pe ideea că USR atacă justiția, afirmând că partidul „respectă deciziile instanțelor de judecată”, dar că la CCR „sunt oameni puși acolo politic”.
Declarațiile au intervenit în contextul unor decizii recente ale CCR privind modificări legislative legate de regimul incompatibilităților și conflictelor de interese, precum și al unui litigiu între Dominic Fritz și Agenția Națională de Integritate (ANI) soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Cum a motivat Radu Miruță critica la adresa CCR
Radu Miruță a afirmat că este „extraordinar de clar” că decizia CCR care îl vizează pe Dominic Fritz reprezintă „o nedreptate” și „un abuz”. El a spus că cei care susțin că USR critică deciziile justiției „pleacă pe o fentă” și a reiterat că partidul respectă hotărârile instanțelor de judecată.
Miruță a făcut o distincție între instanțele de judecată și Curtea Constituțională, subliniind că, în opinia sa, la CCR sunt „niște oameni care sunt puși acolo nu în urma unei examinări, a unui concurs în magistratură, ci sunt puși acolo politic”.
El a atras atenția asupra unei presupuse politizări a unor judecători constituționali numiți la propunerea PSD și a spus că poate respecta o decizie fără a fi de acord cu ea, dar că USR trebuie „să lupte” atunci când consideră că o hotărâre „nu este normală”.
Totodată, Miruță a criticat aplicarea unor efecte „pentru trecut” a unor prevederi, prezentând această posibilitate drept „împotriva oricărui principiu” și ca pe o îngrijorare exprimată de alegătorii USR.
Contextul deciziilor CCR pe tema legii ANI
Într-un dosar privind sesizări legate de „legea ANI”, Curtea Constituțională a decis că un amendament propus de PSD nu contravine Constituției, hotărârea fiind luată cu majoritatea voturilor celor nouă judecători CCR.
În aceeași ședință, judecătorii constituționali au cerut schimbarea președintei CCR, Simina Tănăsescu, din calitatea de judecător-raportor; aceasta a fost înlocuită de Csaba Asztalos. De asemenea, Curtea a declarat neconstituțional un amendament al AUR și, în unanimitate, a apreciat neconstituțională formularea „Persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.
Curtea a mai stabilit, cu majoritate de voturi, că este neconstituțional ca demnitarii să publice declarațiile de interese financiare.
În legătură cu hotărârea, critici politici au descris decizia CCR ca validând „un brutal abuz de putere” comis, în opinia lor, de majoritatea PSD din Curtea Constituțională.
Dosarul Dominic Fritz și disputa cu ANI, ajunsă la ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Agenția Națională de Integritate (ANI) avea dreptate în disputa cu Dominic Fritz, confirmând raportul de evaluare prin care primarul Timișoarei a fost declarat în conflict de interese.
Instanța a reținut că Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor - firma legată de consilierul local USR Răzvan Negrișanu, care îi acordase un împrumut de 25.000 de lei în campania electorală - și a subliniat că standardul conflictului de interese este obiectiv, nefiind necesară dovedirea unui prejudiciu concret.
Anterior, instanța de la Timișoara stabilise, la 10 februarie, că Dominic Fritz a fost în conflict de interese și dăduse câștig de cauză ANI, iar ulterior cauza a ajuns la ÎCCJ.
Datele ANI despre interdicțiile monitorizate
Într-un comunicat, Agenția Națională de Integritate (ANI) a precizat că inspectorii săi monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate.
ANI a arătat că aceste 122 de cazuri reprezintă aproximativ 35% din totalul interdicțiilor active aflate în monitorizarea Agenției (doar cele în curs de derulare) și că 75% dintre ele privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.
Potrivit Agenției, 25 dintre cazuri au rămas definitive prin necontestare, 14 prin nerecurarea deciziei Curții de Apel, iar restul prin decizie a ÎCCJ. De asemenea, pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau măsurile au fost anulate în instanță, iar pentru celelalte măsuri au constat în diminuarea salariului/indemnizației cu 5-20% pe o durată de 1-6 luni. ANI a menționat că 47 dintre persoanele vizate continuă să ocupe funcții pentru care completează declarații de avere și interese, dintre care 22 sunt persoane declarate în conflict de interese pe funcție electivă care continuă să ocupe o funcție electivă și 22 sunt persoane declarate în conflict de interese pe funcție publică care continuă să ocupe o funcție publică.
În declarația sa politică de vineri, Radu Miruță a afirmat că „lupta politică ar trebui să se desfășoare pe tabla și pe terenul politic”, nu prin folosirea oamenilor numiți în instituții pentru a „argumenta lupta politică”, adăugând: „De prea multe ori, PSD a săpat groapa pentru alţii şi a picat singur în ea. Sunt convins că asta se va întâmpla şi acum”.