Dominic Fritz a publicat marți, 18 august 2026, un mesaj scurt, cu tentă ironică: „Bună dimineața. Tot nu votăm un guvern PSD.”
Mesajul vine după ce Curtea Constituțională a decis luni, 17 august 2026, că așa-numitul „amendament Fritz” la Legea ANI este constituțional, decizie luată cu 5 voturi „pentru” și 3 „împotrivă”.
În forma validată de Curte, prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Dominic Fritz a anunțat că intenționează să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Ce a decis CCR și ce prevedere produce efecte asupra mandatelor
Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate privind aplicarea sancțiunilor pentru aleșii găsiți anterior incompatibili sau în conflict de interese, astfel că prevederea referitoare la pierderea mandatului rămâne validă și va produce efecte după parcurgerea pașilor legislativi necesari.
Curtea a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția referitoare la sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, iar anumite dispoziții din lege au fost declarate neconstituționale, între care prevederile care ar fi obligat partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare.
Curtea a arătat totodată că, pentru ca legea să intre în vigoare, Parlamentul trebuie să elimine din text amendamentele declarate neconstituționale; ulterior, actul normativ va ajunge pe masa președintelui României, Nicușor Dan, care poate să promulge legea sau să o retrimită Parlamentului.
Cum își argumentează Dominic Fritz reacția și ce spune despre efectul asupra mandatului
Luni, 17 august 2026, Dominic Fritz a afirmat că decizia CCR validează „un brutal abuz de putere” și a spus că, dacă președintele va promulga legea, „mandatul meu de primar va înceta în 30 de zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea.”
El a invocat articolul 15 din Constituție - „legea dispune numai pentru viitor” - şi a susținut că principiul ar fi fost, în cazul acesta, suspendat în privinţa efectelor aplicate asupra sa.
Fritz a anunțat explicit că va sesiza CEDO: „Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni.”
Tot în intervenția sa, el a descris fapta reclamată de ANI: semnarea, în a doua zi de mandat în 2020, a unei «dubluri a unui referat deja semnat de fostul primar», pentru un PUZ elaborat anterior mandatului său, și a argumentat că, prin noile reguli, acea situație nu ar mai putea fi sancționată în viitor, dar primește o sancțiune retroactivă în prezent.
Contextul politic invocat de Fritz și tensiunea din jurul amendamentului
La 30 iulie 2026, Dominic Fritz a denunțat public introducerea de către PSD a unui amendament în proiectul legii integrității, pe care l-a caracterizat drept retroactiv și neconstituțional, afirmând că măsura l-ar viza direct şi că a fost adoptată „cot la cot” cu AUR.
Fritz a susținut că, din cauza acelor amendamente, proiectul urma să meargă la votul decisiv în plenul Senatului, fapt care a generat critici din partea PNL și USR și a condus, ulterior, la respingerea proiectului în formă modificată.
Proiectul legii integrității reprezintă un jalon din PNRR evaluat la 770 de milioane de euro.
Mesajul de marți și linia publică pe care o continuă
Postarea de marți, „Bună dimineața. Tot nu votăm un guvern PSD.”, se înscrie în linia critică adoptată de Fritz față de decizia CCR şi în retorica în care el asociază validarea amendamentului cu acţiunile politice ale PSD.
În mesajele publice formulate după decizia Curții, Fritz a folosit expresii precum „majoritatea PSD din Curtea Constituțională” şi „CCR-ul controlat politic” pentru a caracteriza efectul deciziei asupra mandatului său și a menținut demersul de a sesiza CEDO, ca pas următor după hotărârea Curții Constituționale.