Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a reacționat după decizia Curții Constituționale (CCR) privind Legea Integrității, susținând că, în urma hotărârii, „niciun mandat de ales nu mai este în siguranță” și că Agenția Națională de Integritate (ANI) „va decide practic în locul votului”.
Mesajul lui Muraru, publicat luni pe Facebook, a legat efectele deciziei CCR de o dispută politică mai amplă, cu referire la relația dintre PNL și USR, dar și la situația liderului USR Dominic Fritz.
În aceeași zi, CCR a anunțat că a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din lege și a stabilit că publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului/soției pe pagina ANI contravine jurisprudenței Curții privind viața privată.
Ce a spus Alexandru Muraru după decizia CCR
Alexandru Muraru a afirmat că, după decizia CCR de luni, „ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru”. În același mesaj, el a indicat că „primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale” ar putea fi afectați, susținând că „oricine poate fi următoarea țintă”.
În plan politic, Muraru a susținut că PSD ar încerca să rupă relațiile dintre PNL și USR, însă „manevrele nu vor reuși”. Tot el a afirmat că cele două partide „vor ieși întărite” și că „tot împreună” vor merge la următoarele alegeri.
Muraru a invocat explicit cazul liderului USR Dominic Fritz, afirmând că PSD ar fi urmărit „execuția politică” a acestuia. În același registru, el a menționat o „tentativă eșuată de puci în PNL”, susținând că PSD ar încerca „destabilizarea USR”.
Ce a decis Curtea Constituțională pe Legea Integrității
Curtea a admis, cu unanimitate, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este neconstituțională, fiind considerată imprecisă și contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată.
CCR a mai arătat că publicarea pe internet a declarațiilor de interese financiare ale persoanelor care dețin funcții/demnități publice, precum și ale soților/soțiilor acestora, contravine Deciziei nr. 297/2025 a Curții, care protejează viața privată.
În același timp, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate privind regimul sancționator, ceea ce înseamnă că dispozițiile tranzitorii denumite „Amendamentul Fritz” au fost considerate constituționale și vor produce efecte după promulgarea legii.
Contextul legat de Dominic Fritz și rolul ANI în conflictul de interese
În iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat că Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul cu ANI, în care fusese declarat în conflict de interese administrativ. ÎCCJ a confirmat hotărârea Curții de Apel Timișoara și a validat raportul de evaluare al ANI.
Potrivit actelor instanței, conflictul de interese reținut viza participarea la emiterea unui act administrativ prin care, „folosindu-și autoritatea funcției”, ar fi fost procurate beneficii unui creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale (25.000 de lei).
În relatarea instanței, Dominic Fritz a susținut că a preluat proceduri inițiate anterior și că i s-ar fi recomandat să confirme aprobarea dată de fostul primar; instanța a subliniat însă obligația legală de abținere în situații de conflict de interese, inclusiv posibilitatea delegării semnării.
În paralel, în dezbaterile parlamentare din vara lui 2026, a fost descrisă o formă a Legii Integrității în care declarațiile de avere și de interese ale aleșilor urmau să rămână la ANI, iar o declarație publică de „interese financiare” să fie generată automat pe intervale de valori, în locul sumelor exacte.
Tot în același context legislativ, a fost propus un amendament care ar fi scutit demnitarii de declararea banilor cash și o formulă tranzitorie care ar produce efecte la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru persoanele față de care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior.
În 2025, într-o decizie separată, CCR a stabilit că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și a declarat neconstituțională obligația de publicare pe site-ul ANI. Pe aceeași linie, ANI a avertizat că decizia poate anula caracterul public al declarațiilor și a semnalat posibile efecte asupra angajamentelor internaționale ale României, inclusiv în raport cu UNCAC, OCDE și GRECO.
ANI a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cauza Wypych împotriva Poloniei, pentru a susține că publicarea online a declarațiilor poate constitui o ingerință în viața privată, justificată însă în anumite condiții pentru protejarea transparenței și integrității publice.