Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat sâmbătă că perioada de interimat ar putea fi „mai lungă decât se crede” și că s-ar putea întinde „cel puțin până în luna iunie și chiar mai mult”.
În aceeași intervenție, Pîslaru a legat durata interimatului de intervalul în care partidele „încearcă să caute o soluție” și a spus că, în acest timp, „e foarte important ca țara să meargă înainte”, inclusiv pentru „obținerea banilor europeni”.
Declarațiile vin în contextul schimbărilor din Guvern după demisiile miniștrilor PSD și numirea unor interimari prin decrete prezidențiale semnate de președintele Nicușor Dan.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre durata interimatului
Dragoș Pîslaru a afirmat că interimatul ar putea depăși așteptările și a indicat ca reper luna iunie, adăugând că ar putea dura chiar mai mult. El a precizat că perioada la care s-a referit este cea în care partidele caută o soluție politică pentru depășirea crizei.
În aceeași declarație, ministrul interimar a formulat o critică la adresa PSD, afirmând că acest partid a „declanșat” criza şi că „provoci ceva, dărâmi ceva, trebuie să ai o idee ce pui în loc”.
Pîslaru a explicat că, din perspectiva portofoliului său, miza imediată este continuitatea proiectelor legate de fondurile europene, menționând explicit „obținerea banilor europeni” ca prioritate.
Unitatea din PNL și susținerea invocată pentru Ilie Bolojan
Întrebat dacă PNL se va rupe, Pîslaru a spus că a participat la şedinţa în care a fost adoptată rezoluţia PNL de a merge în opoziţie şi a indicat rezultatul votului: 50 de voturi din 54.
Tot el a susținut că în partid ar exista „unitate” în spatele premierului Ilie Bolojan și a afirmat că Bolojan ar fi câștigat „o susținere a multor oameni”, inclusiv a unor cetățeni care „nu mai urmăreau politica” sau erau „dezamăgiți de clasa politică”.
În plus, Pîslaru a afirmat că s-ar fi încercat „decapitarea” președintelui PNL în contextul unor „reforme importante”, iar motivul invocat de el pentru escaladarea crizei a fost acela că aceste reforme ar fi afectat mecanisme de distribuire a resurselor şi numiri în structuri precum consiliile de administraţie ale companiilor de stat.
Interimatul în Guvern și cadrul formal invocat în documentele oficiale
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan a semnat decretele prin care a luat act de demisiile miniștrilor social-democrați și a numit interimari pentru portofoliile rămase vacante. În lista de desemnări figurează Dragoș‑Nicolae Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ca ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, interimar.
În Monitorul Oficial au fost publicate decretele privind aceste schimbări, iar documentele invocă art. 100 alin. (1) și art. 106 din Constituție, precum și Codul administrativ (OUG nr. 57/2019). În corespondenţa legislativă și în interpretările juridice aferente se face referire şi la prevederi constituţionale privind interimatul, care menţionează, în argumentările juridice, o limită de 45 de zile pentru exercitarea interimatului.
Pe portalul legislativ există, de asemenea, documente din 2019 care tratează mecanismul constituțional al interimatului şi fac referire la art. 107 din Constituție şi la jurisprudenţa Curții Constituționale în materie, în care este discutată limita temporară a interimatului și implicaţiile sale pentru funcționarea executivului.
Ce proiecte a legat Pîslaru de nevoia de consens politic
Într-o declarație anterioară, Dragoș Pîslaru, prezentat ca ministru interimar al Muncii, a spus că proiectul noii legi a salarizării ar putea fi lansat la sfârșitul săptămânii „dacă va exista un acord politic” și a subliniat necesitatea unui consens minim pe principii, inclusiv în privința anvelopei bugetare şi a regulilor privind sporurile.
În aceeași intervenție, el a relatat că președintele României i-a invitat pe liderii partidelor la Cotroceni pentru discuții despre reforme, menționând explicit organizații și programe precum OECD, SAFE și PNRR, și a criticat anunțarea unei moțiuni de cenzură în timpul unei şedinţe descrise de el ca fiind de mediere şi de dezescaladare.
Separat, într-un mesaj public, Pîslaru a afirmat că preia un interimat „într‑un moment complicat”, a invocat nevoia de „stabilitate, seriozitate și continuitate” și a indicat ca direcție continuarea reformelor asumate prin PNRR, subliniind importanța legii salarizării unitare, definită de el prin „echitate, predictibilitate și sustenabilitate în sistemul public”.
