Cristian Diaconescu avertizează că România riscă să piardă finanțări din viitorul buget al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034, dacă nu îndeplinește condițiile de plată. Fostul ministru de Externe și fost consilier prezidențial leagă acest risc de necesitatea unui guvern care să gestioneze angajamentele europene și să susțină interesele țării în negocierile bugetare.
„Nu îndeplinești anumite jaloane, pierzi banii din fondurile europene alocate României”, a declarat Diaconescu în interviul publicat de Digi24 la 14 octombrie. El compară condiționarea finanțării cu mecanismul din Planul Național de Redresare și Reziliență, cunoscut drept PNRR.
Bugetul european pentru 2028–2034 se află în negociere. Pe agenda Consiliului European din 15–16 octombrie, discuțiile urmăresc consolidarea elementelor necesare unui acord final până la sfârșitul anului 2026. Propunerea Comisiei păstrează alocări naționale, dar leagă plata banilor de îndeplinirea angajamentelor asumate.
În România, formarea unui nou Executiv a avansat joi, 15 octombrie: premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat că a depus la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. Echipa propusă reunește reprezentanți ai Partidului Social Democrat și specialiști fără apartenență politică, urmând să solicite încrederea Parlamentului.
Niculescu a anunțat că prioritățile imediate ale cabinetului său ar fi rectificarea bugetară, pentru evitarea blocajelor în funcționarea spitalelor, aprovizionarea cu medicamente și plățile către primării și firme. A inclus și adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului, precum și sprijinirea persoanelor vulnerabile în fața facturilor din această iarnă.
Cum ar fi condiționate plățile din viitorul buget european
Comisia Europeană a prezentat la 16 iulie 2025 propunerea de regulament COM(2025) 565, pentru un fond care ar reuni finanțări destinate coeziunii, agriculturii, dezvoltării rurale și altor domenii în perioada 2028–2034. Mecanismul descris în acest text aparține propunerii inițiale, supuse negocierilor.
Fiecare stat membru ar avea o alocare maximă, calculată potrivit unei metodologii. Pentru a primi plățile, ar trebui să justifice îndeplinirea jaloanelor și țintelor sau a realizărilor corespunzătoare tipului de intervenție finanțată, conform planului aprobat, pe baza dovezilor colectate și verificate de stat.
Un jalon descrie o etapă ori o condiție calitativă care trebuie îndeplinită. O țintă exprimă un rezultat măsurabil, cu o valoare și un termen. Planul aprobat ar lega angajamentele de plăți și ar identifica instituțiile responsabile pentru verificare, cu cerințe adaptate intervențiilor finanțate.
Neîndeplinirea unui jalon, a unei ținte sau a unei realizări ar putea conduce la suspendarea proporțională a tuturor plăților ori a unei părți a acestora. Înaintea suspendării, statul ar primi motivele și ar avea două luni pentru observații, perioadă care poate fi prelungită prin acord. Suspendarea ar fi ridicată când măsurile corective înlătură problemele care au determinat-o.
Reducerea finanțării sau recuperarea banilor ar constitui o etapă distinctă. Printre motivele prevăzute se află lipsa măsurilor necesare după cel puțin șase luni de suspendare a plăților. Corecțiile ar trebui să fie proporționale cu gravitatea, frecvența și impactul financiar ori riscul constatat. Astfel, suma alocată unui stat și banii pe care acesta îi poate încasa depind de reguli diferite, iar eventualele reduceri au condiții proprii.
Miza pentru regiuni și fermieri
Pentru comunitățile locale și fermieri, negocierile privesc atât condițiile finanțării, cât și felul în care vor fi organizate investițiile. Comisia propune planuri naționale și regionale de parteneriat care să reunească investiții din coeziune, agricultură și alte politici într-o strategie comună.
Planurile ar fi pregătite și aplicate împreună cu statele, regiunile, comunitățile locale și ceilalți actori interesați. Organizarea propusă ar permite adaptarea investițiilor la nevoile locale și la priorități noi, păstrând garanții pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru sprijinul acordat veniturilor fermierilor.
Diaconescu avertizează, în același timp, asupra competiției pentru resurse. El susține că în negocieri există presiuni pentru orientarea unor fonduri din coeziune și agricultură către securitate și apărare. În acest context, consideră esențială capacitatea viitorului guvern de a susține interesele României.
Riscul revenirii târzii la masa negocierilor
Fostul ministru cere un Executiv funcțional atât pentru rectificarea și adoptarea bugetului intern, cât și pentru participarea la negocierile externe. El susține că România are nevoie de un proiect regional și de poziții clare asupra principalelor teme europene și internaționale.
În evaluarea lui Diaconescu, partenerii privesc cu temere autoizolarea României și posibilitatea ca radicalismul să câștige teren. El precizează că, atunci când vorbește despre radicalism, nu se referă la ideologia sau politicile unui partid anume.
Diaconescu leagă această preocupare și de vulnerabilitatea României pe flancul estic al NATO, invocând situația de la Marea Neagră. În analiza sa, un stat absorbit de rezolvarea crizei interne riscă să revină târziu la masa discuțiilor și să fie nevoit să preia negocierile din punctul în care au ajuns ceilalți parteneri.