Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat miercuri că România nu își permite să piardă miliarde de euro din fondurile europene rămase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care bugetul a fost construit și pe aceste sume.
În aceeași intervenție, Dăianu a criticat amânarea Legii salarizării, pe care a descris-o drept o reformă majoră, cu efecte directe asupra vieții familiilor bugetarilor.
Declarațiile au fost făcute în contextul unui calendar strâns pentru implementarea jaloanelor și țintelor asociate Mecanismului de Redresare și Reziliență, cu termene-limită stabilite pentru 31 august 2026 (jaloane și ținte) și pentru 30 septembrie 2026 (ultima cerere de plată).
De ce spune Daniel Dăianu că „banii cântăresc mai mult” acum
Dăianu a legat importanța fondurilor europene de succesiunea crizelor care au afectat economia în ultimii ani: pandemia, criza energetică, consecințele invadării Ucrainei și turbulențele de pe piețele energiei și materiilor prime.
„Banii europeni cântăresc mult mai mult în aceste circumstanțe”, a spus Dăianu, argumentând că pierderea unor sume mari ar lovi într-un moment în care presiunea se vede în costul vieții pentru cetățeni.
El a subliniat că bugetul României a fost construit pe aceste sume și a avertizat că proiecte aproape finalizate riscă să nu ajungă la recepție din cauza unui calendar foarte strâns.
Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență impune ca toate jaloanele și țintele incluse în planuri să fie finalizate până la 31 august 2026.
Legea salarizării, o reformă care nu se tratează ca un proiect punctual
Dăianu a insistat că Legea salarizării nu poate fi tratată ca un proiect punctual de investiții - nu este echivalentă cu construirea unui spital sau a unor creșe - pentru că vizează corectarea unor inechități majore din sistemul de salarizare și afectează viața familiilor angajaților din sectorul public.
El a spus că proiectul a stat mulți ani la Ministerul Muncii și că nu a fost discutat „cum trebuie”, motiv pentru care a fost amânat „până în ultima clipă”.
Dăianu a dat ca exemplu ideea unei „a doua opinii” de specialitate, precizând că aceasta nu era obligatoriu să vină de la Comisia Europeană, ci putea fi obținută prin mecanisme de asistență tehnică sau de la o autoritate specializată dintr-un stat membru.
În opinia sa, Comisia Europeană trebuie să fie mulțumită de textul legii pentru a autoriza plățile, iar tensiunile interne care ar apărea după un eventual acord european ar crea un conflict procedural nedorit.
Disciplină guvernamentală și „management al crizei permanent”
Dăianu a afirmat că guvernarea este dificilă într-o perioadă cu crize suprapuse și a pledat pentru ceea ce a numit un „management al crizei permanent”.
În acest context, el a criticat conflictele publice dintre membri ai Executivului și modul în care unii își încearcă profilarea în spațiul public, afirmând că astfel de comportamente îngreunează gestionarea problemelor urgente.
„La vremuri de război trebuie să ai o disciplină ca la vremuri de război”, a spus Dăianu, invocând nevoia de corectitudine, cinste și un minim de încredere între parteneri.
Ministerul Finanțelor a subliniat că „fiecare euro atras contează” și că miza este maximizarea sumelor rămase disponibile până la termenul final din 2026, în paralel cu continuarea consolidării fiscale.
Calendarul PNRR și miza financiară
Ministerul Finanțelor a transmis, la 5 iunie 2026, că jaloanele și țintele trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026.
Cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde euro, a primit aviz favorabil în Comitetul Economic și Financiar al UE, iar plata efectivă urma să fie autorizată după etapa finală de comitologie.
Ministerul a indicat că, după autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR ar urma să ajungă la aproximativ 12,97 miliarde euro, inclusiv prefinanțarea, ceea ce ar echivala cu o rată de absorbție de circa 61% din alocarea totală.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții guvernului, ai sindicatelor și experții au verificat calculele și impactul financiar al variantelor discutate, în condițiile în care unele solicitări ar adăuga „niște miliarde de lei în plus” față de o versiune guvernamentală.