Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, afirmă că aceasta este „ultima săptămână” în care poate fi obținut un acord politic pentru deblocarea Legii salarizării, astfel încât actul să fie adoptat și promulgat până la 31 august 2026, termen indicat ca limită în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Într-o postare pe Facebook, Pîslaru susține că îndeplinirea jalonului legat de Legea salarizării ar debloca 770 de milioane de euro pentru investiții și acuză o „campanie masivă de dezinformare” în jurul proiectului.
Tot el leagă opoziția față de proiect de interesul unor partide de a păstra spațiu pentru promisiuni electorale de majorări salariale, pe care le descrie ca fiind uzuale în anul electoral 2028.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre „ultima săptămână” și miza PNRR
Pîslaru afirmă că România intră „pe ultima turnantă” pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR legat de Legea salarizării și că acesta ar debloca 770 de milioane de euro. El a indicat 31 august 2026 ca termen-limită pentru ca legea să fie adoptată și promulgată.
Ministrul interimar susține că este vorba despre o lege „amânată 4 ani” și că, în ultimele săptămâni, proiectul a fost ținta unei „campanii masive de dezinformare”. În formularea sa, proiectul ar aloca aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea unor inechități și pentru stabilirea unui cadru predictibil al cheltuielilor salariale din sectorul public.
În paralel, Pîslaru afirmă că adoptarea proiectului ar însemna predictibilitate salarială, ceea ce ar scoate „de pe masă” promisiunile de creșteri de salarii înaintea alegerilor din 2028, motiv pe care îl invocă drept argument al opoziției politice față de proiect.
Ce modificări spune că au fost făcute pentru sănătate și educație
Pîslaru afirmă că, în ultimele zile, au fost operate corecții pentru domeniul sănătății, incluzând „detaliile legate de sporuri” și o „matrice de diferențiere a coeficienților” în funcție de tipul unităților și specializări. El menționează, de asemenea, o „încadrare corectă” pentru personalul TESA, despre care spune că ar conduce la creșteri salariale.
În aceeași postare, ministrul interimar adaugă că există aspecte de „încadrare în buget” care trebuie reglate și invocă discuții cu sindicatele pe acest subiect. Totodată, Pîslaru afirmă că, per total, în sănătate ar fi fost „peste 75% creșteri de venituri salariale”, folosind această cifră ca argument împotriva respingerii proiectului.
În educație, Pîslaru spune că, după consultări cu Ministerul Educației, a fost îmbunătățită plata cu ora, printr-o „creștere substanțială”, și că a fost propusă o variantă „mai atractivă” pentru indemnizația de dirigenție. El anunță totodată o soluție de eșalonare pentru 2028 a unei „măriri substanțiale” a grilelor și coeficienților, pe care intenționează să o discute cu sindicatele.
Cum se leagă tema de dialogul public și de disputa din instanță
În iunie, Pîslaru anunța că a decis să deschidă dialogul privind Legea salarizării către întreaga societate și că va organiza o sesiune live pe pagina sa de Facebook, argumentând că o astfel de lege „se dezbate cu toată societatea”.
În iulie, Ministerul Muncii a transmis că o hotărâre a Curții de Apel București privind suspendarea procedurii legate de viitoarea lege a salarizării nu ar împiedica desfășurarea consultărilor cu partenerii sociali. Ministerul a invocat dosarul nr. 4655/2/2026 și a precizat că soluția a fost pronunțată în ziua înregistrării, fără citarea instituției, motiv pentru care își rezervă dreptul de a formula recurs.
Tot în această linie, ministerul susține că, în contextul statutului constituțional al unui guvern interimar, nu a inițiat un proiect de lege, ci a lucrat la un document de lucru care să fie preluat de parlamentari, iar demersurile de consultare au avut rolul de fundamentare tehnică a unei viitoare inițiative legislative. În același context, ministerul a reiterat miza financiară de 770 de milioane de euro asociată jalonului PNRR.
Ce elemente de conținut au fost prezentate public despre proiect
O prezentare a formei actualizate, publicată în iulie de Ministerul Muncii, arată că proiectul ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie 2026 (mai devreme față de varianta anterioară) și că unele excepții de la aplicare au fost restrânse. În aceeași sinteză sunt menționate schimbări privind premiile de performanță, inclusiv amânarea lor pentru majoritatea categoriilor până în 2028, condiționat de respectarea țintei de deficit bugetar.
Ministerul Muncii precizează că proiectul a fost actualizat după medierea Administrației Prezidențiale și în urma unui acord politic semnat de partidele proeuropene, iar între 14 reuniuni cu instituții din administrație și sindicate reprezentative au fost incluse observațiile primite. Ministerul afirmă că varianta actuală îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR și are acordul Ministerului de Finanțe în condițiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare.
În aceeași prezentare sunt incluse date privind numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice: 1.274.999 în aprilie 2026, din care 63,9% în administrația publică centrală.
Afirmații anterioare despre protecția veniturilor și impactul bugetar
Într-o intervenție din vară, Pîslaru a declarat că noua lege urmărește eliminarea inechităților și că nu ar fi gândită pentru creșteri salariale generale, afirmând totodată că „niciun salariu net nu va scădea” după adoptare, prin aplicarea unui principiu de protecție a venitului.
În același context, el a vorbit despre discuții privind impactul bugetar și despre estimări care ar depăși 8 miliarde de lei, menționând dialogul cu Ministerul Finanțelor și condițiile Comisiei Europene. Pîslaru a afirmat, de asemenea, că există premise ca legea să fie adoptată până la 31 august 2026, invocând existența unui acord politic în spate.