Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că noua lege a salarizării nu poate fi încă „asumată în Parlament”, iar negocierile cu sindicatele din Sănătate și Educație vor continua aproximativ două săptămâni. Motivul invocat: lipsa unui consens în cele două sectoare, pe fondul tensiunilor sociale și al disputelor legate de aplicarea grilei și a sporurilor.
Potrivit ministrului, o formă pe care Guvernul să o susțină ar putea fi conturată „la jumătatea lunii august”, dacă dialogul cu sindicatele se îmbunătățește și apar ajustări considerate „semnificative”.
În paralel, Pîslaru insistă că proiectul include un mecanism de protecție prin care „niciun venit aflat în plată nu va scădea”, pe fondul nemulțumirilor din sistemul sanitar și al unei greve menționate în declarațiile sale.
De ce spune Pîslaru că proiectul nu poate fi dus acum în Parlament
Dragoș Pîslaru a explicat că, în Sănătate și Educație, „tensiunile sociale” și problemele obiective ale sistemelor au făcut ca, în acest moment, să nu existe consens pentru ca proiectul să treacă prin Parlament. În aceeași intervenție, ministrul a vorbit despre o „campanie majoră de dezinformare” care ar alimenta presiunea publică în jurul legii.
În acest context, ministrul a spus că Executivul își propune să mai stea „două săptămâni pe acest subiect”, cu negocieri concentrate pe punctele sensibile, astfel încât la jumătatea lunii august să existe o formă care să poată fi susținută.
Pe zona de finanțare, Pîslaru a afirmat că au fost explorate scenarii împreună cu ministrul de Finanțe și cu premierul, existând surse identificate, iar discuția despre bani ar urma să fie purtată după ce proiectul are șanse de a strânge o majoritate parlamentară.
Promisiunea-cheie despre venituri și mecanismul compensatoriu
Mesajul central repetat de ministru este că veniturile în plată ar fi protejate: dacă salariul rezultat din noua grilă ar fi mai mic decât cel actual, atunci „automat prin lege” ar urma să se acorde în continuare suma din prezent, printr-o componentă compensatorie inclusă în corpul legii.
Pîslaru a mai spus că aproximativ o treime dintre angajați ar urma să intre în zona acestor venituri compensatorii, cu același regim fiscal ca salariul. În același timp, el a avansat estimarea că în jur de două treimi dintre salariați ar urma să aibă creșteri, menționând un procent de aproximativ 65%.
Poziția oficială a fost formulată în același registru: „veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate” prin aplicarea noii legi, principiu reiterat de reprezentanții ministerului.
Ce puncte rămân sensibile în Sănătate și ce cifre a invocat ministrul
În declarațiile sale, Pîslaru a indicat că negocierile cu sindicatele vizează în special sporurile și diferențele între specialități și unități sanitare, dar și modul de plată pentru gărzile și turele din weekend și din zilele de sărbătoare legală. El a spus că se fac calcule pentru a evita diminuări pentru „zona de continuitate” și a susținut că o persoană care face același număr de gărzi ar urma să câștige aceeași sumă.
Ministrul a mai afirmat că în sistemul sanitar a fost alocat un buget suplimentar de 2,7 miliarde de lei și că, față de prima variantă publicată, ar exista încă 4 miliarde de lei alocate în plus, direcționate către domenii precum Educație și Sănătate, Apărare și Ordine publică și Funcție publică.
Un alt element menționat este reducerea numărului de sporuri: Pîslaru a spus că proiectul păstrează prevederea privind eliminarea a aproximativ 80 de sporuri, prin includerea lor în salariul de bază.
Contextul politic și procedural invocat de Pîslaru
Într-o declarație din 22 iulie, Pîslaru a afirmat că Ministerul Muncii va depune recurs „pe procedură” după decizia Curții de Apel București, susținând că ministerul nu ar fi fost citat. Tot atunci, a spus că ministerul „notează” și respectă decizia instanței.
În aceeași intervenție, Pîslaru a descris rolul ministerului drept „secretariat tehnic” pentru partidele politice, în cadrul unui demers legat de îndeplinirea jalonului 420 pe salarizare, menționând un „exercițiu de mediere” solicitat de Administrația Prezidențială.
Anterioar, pe 17 iulie, Pîslaru a vorbit despre constrângerea bugetară a jalonului: solicitările din sectorul public și de la sindicate ar fi depășit 20 de miliarde de lei, în timp ce valoarea maximală invocată pentru jalon ar fi 7,3% din PIB, adică 12,1 miliarde de lei masă salarială.
Reacția din zona sindicală și ce se cere mai departe
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a transmis că „proiectul Legii salarizării este departe de a fi gata” și a cerut continuarea consultărilor, desfășurarea lor conform legii, continuarea analizei de impact și corectarea proiectului la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Sănătății.
Reacția sindicatelor se întâlnește cu calendarul anunțat de Pîslaru pentru următoarele două săptămâni: negocieri punctuale, pe articole și calcule, pentru a găsi o formulă care să poată fi susținută politic și acceptată social.