Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a criticat public sindicatele din educație care au refuzat să participe la discuțiile privind proiectul Legii salarizării în sectorul public. El a făcut referire și la Federația SANITAS, afirmând că a refuzat negocierile de la Ministerul Muncii.
Reacția ministrului vine după ce cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat că nu mai participă la consultări pe forma actuală a proiectului și cer reluarea reformei „de la zero”, după instalarea unui guvern cu puteri depline.
În paralel, în educație, trei federații sindicale au descris întâlnirea propusă drept un „exercițiu de imagine” și au anunțat că nu vor valida, prin prezență, „așa-zisele discuții” organizate de minister.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre refuzul sindicatelor
Dragoș Pîslaru a afirmat că refuzul unei invitații la discuții i se pare greu de justificat, subliniind că era vorba „la strict un dialog, de dialogul social, pe problemele legate de salarizarea în sectorul public”.
Ministrul a insistat că dialogul nu ar trebui evitat: „Dialogul niciodată n-a stricat într-o democrație”. El a descris drept „fără precedent” modul în care au fost încălcate principiile dialogului social.
Pîslaru a adăugat că sindicatele, „prin natura muncii lor de reprezentare”, nu ar trebui să refuze o invitație la dialog și a spus că este „consternat, efectiv, referitor la acest tip de atitudine”.
Ministrul a mai afirmat că o astfel de atitudine „nu face decât să întrețină tensiuni adiționale” și că organizațiile care nu sunt de acord cu propunerile ar fi putut participa pentru a-și exprima poziția.
Poziția confederațiilor sindicale și miza termenelor
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat că nu vor mai participa la nicio consultare privind proiectul de lege aflat în circulație publică, pe care îl consideră nepotrivit ca bază pentru „o reformă credibilă și acceptată de toate părțile implicate”, invocând inclusiv „timpul extraordinar de scurt rămas”.
Semnatarii sunt Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical.
Confederațiile cer reluarea elaborării legii după învestirea unui guvern cu puteri constituționale depline, într-un „mecanism instituționalizat de dialog social”, și avansează un termen de maximum șase luni pentru un nou proiect, pe care îl descriu ca trebuind să fie echilibrat, predictibil și sustenabil, fără pierderi de venituri pentru angajații din sectorul public.
Acestea califică forma actuală drept „prost concepută”, susțin că provoacă tensiuni sociale și avertizează că modificările punctuale ar putea genera dezechilibre și premise pentru „o avalanșă de acțiuni în instanță”.
Confederațiile prezintă propriile calcule privind execuția bugetară pe prima jumătate a anului: cheltuielile bugetului general consolidat ar fi fost cu aproximativ 2,3% din PIB sub nivelul programat pentru primele două trimestre (diferență echivalentă cu aproximativ 47 de miliarde de lei), iar la bugetul de stat economiile la cheltuielile de personal ar fi de 3,67 miliarde de lei.
În plus, sindicatele contestă argumentul potrivit căruia România ar trebui să adopte rapid legea pentru a nu pierde circa 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, susținând că suma „nu ar determina o îmbunătățire semnificativă a situației bugetare”.
Educația și sănătatea: refuzul participării și acțiunile din teren
În educație, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au transmis că întâlnirea ar fi un „exercițiu de imagine” și au acuzat Guvernul că nu respectă angajamentele asumate după greva generală din 2023.
Aceste federații au precizat că și-au prezentat deja poziția comună în discuții anterioare și că nu vor participa la „așa-zisele discuții” organizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: „Nu vom gira cu prezența noastră un simplu exercițiu de imagine”.
În sănătate, Federația SANITAS a organizat o grevă de avertisment de două ore, iar după încheierea ei a transmis, pe Facebook, că nu mai acceptă „promisiuni fără acoperire”, „coeficienți greșiți” și „sporuri neplătite”, cerând „o valoare de referință corectă”, „clasificare corectă” și sporuri plătite integral.
Potrivit SANITAS, în timpul grevei au fost asigurate urgențele și o treime din activitatea medicală, „conform legii”. Federația a mai afirmat că „greva este efectul” și că „cauza este refuzul politicienilor de a dialoga”, adăugând că Guvernul poate ignora mesajele sau poate alege să construiască soluții împreună cu sindicatul.
Linia ministrului: consultări mai largi și apel la implicare
Anterior, Dragoș Pîslaru anunțase că dorește să deschidă consultările privind legea salarizării către întreaga societate și să organizeze o sesiune live pe Facebook dedicată proiectului. El a spus că „o lege de salarizare nu se scrie doar de către un minister sau doar în consultări cu anumite sindicate” și că „fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul să poată contribui”.
Ministrul a invitat publicul să trimită întrebări și sugestii în comentarii, prin mesaj privat sau la adresa oficială de e-mail a cabinetului, subliniind: „O lege grea nu se ascunde la sertar, ci se dezbate cu toată societatea. Facem legea împreună”.
Tot în acest cadru, legea salarizării unitare a fost prezentată ca proiect asumat de Guvern în relația cu Comisia Europeană, vizând reorganizarea sistemului de salarizare din sectorul public, în contextul dezbaterilor legate de diferențele salariale și impactul asupra bugetului de stat.