Sari la conținut

Comasarea comunelor: Benea invocă economii, ministrul promite 4 miliarde pentru investiții

Alexandru Stoica vorbește la microfoane, în fața unui fundal albastru cu însemnele Guvernului României.
Alexandru Stoica
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a promis sâmbătă, 14 noiembrie, la Botoșani, un program de investiții de patru miliarde de lei și facilități fiscale pentru localitățile care aleg comasarea voluntară. Planul anunțat prevede finanțarea infrastructurii și a serviciilor publice, precum și reduceri de până la 50% ale impozitelor pe terenurile și clădirile intravilane.

Anunțul vine după ce europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul Partidului Social Democrat (PSD) pentru reforma administrativă, a susținut că unirea comunelor ar elibera bani pentru drumuri, utilități, școli și sănătate. În postarea sa pe Facebook de vineri, 13 noiembrie, Benea a legat aceste beneficii de reducerea cheltuielilor de funcționare ale primăriilor și a sumelor pentru indemnizațiile aleșilor locali, fără să avanseze o valoare a economiilor.

Ce investiții și reduceri de impozite promite ministrul

Programul prezentat de Stoica s-ar numi „Start Reforma Administrativă” și ar fi finanțat de la bugetul de stat. Banii ar urma să susțină drumuri de legătură, rețele de apă, canalizare și gaze, centre medicale și școli.

Facilitățile fiscale anunțate sunt destinate oamenilor din localitățile care optează pentru comasare voluntară. Reducerea impozitelor pe terenurile și clădirile intravilane ar putea ajunge la 50%, iar prioritate ar urma să aibă unitățile administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Investițiile și facilitățile fac parte din planul prezentat de ministru, reforma fiind încă în etapa proiectelor și consultărilor.

Stoica a plasat prima etapă, cea a comasărilor voluntare, până la 1 martie 2027. Pentru perioada de după această dată, a anunțat intenția Guvernului de a-și angaja răspunderea în Parlament asupra unui proiect de lege privind reorganizarea administrativă.

Cum leagă Benea economiile de serviciile pentru locuitori

În viziunea lui Benea, o administrație comunală mai mare ar putea finanța investiții care deservesc mai multe sate. El invocă drumuri care să lege comunitățile între ele, alături de extinderea rețelelor de apă, canalizare, gaze naturale și iluminat public.

În educație și sănătate, europarlamentarul leagă modernizarea infrastructurii de numărul oamenilor deserviți. Școlile și grădinițele modernizate ar avea o populație școlară mai mare, iar o comună cu mai mulți locuitori și infrastructură sanitară îmbunătățită ar putea atrage mai ușor medici de familie și personal medical, susține el.

Benea invocă și dezvoltarea serviciilor sociale pentru vârstnici, inclusiv construirea unor așezăminte dedicate acestora, precum și posibilitatea suplimentării numărului de polițiști locali. În zonele depopulate, administrarea unor suprafețe agricole mai mari ar putea atrage investitori și ar crea oportunități pentru ca oamenii să rămână în comunitate, în opinia sa.

Ce criterii propune PSD și ce condiții avea proiectul voluntar

La conferința din 9 noiembrie, Benea a prezentat șase criterii prin care PSD propune evaluarea administrațiilor locale: populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea și serviciile publice locale.

Analiza ar compara veniturile și cheltuielile proprii ale primăriilor și gradul de colectare a taxelor. Ar conta competențele administrației, investițiile realizate și fondurile atrase, dar și distanțele până la infrastructura de transport, unități sanitare sau pompieri. Accesul la școli, grădinițe, creșe și medici, alături de utilități și transport public, ar completa evaluarea.

Benea a propus comitete județene în jurul instituției prefectului, care să consulte autoritățile locale și să trimită propuneri de reorganizare către ministerele de Interne și al Dezvoltării. El a susținut totodată că desființarea unei primării ca instituție nu presupune dispariția localității respective.

Separat de această propunere politică, la Ministerul Dezvoltării s-a discutat pe 11 noiembrie un proiect de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară. Potrivit Asociației Comunelor din România (ACoR), participantă la reuniune, forma analizată în primă lectură prevedea comasarea strict voluntară, după referendum local în fiecare comună implicată, și avea ca reper comunele cu până la 1.500 de locuitori. Asociația susține păstrarea acestor condiții și precizează că proiectul aflat în consultare poate fi modificat.

În comunele de munte, accesul la servicii depinde și de distanțe

Problema accesului apare concret în Chiliile, comună din zona montană a județului Buzău. În declarații pentru AGERPRES, publicate pe 13 noiembrie, primarul Sorin Valentin Zaman a spus că se teme de mutarea serviciilor în centrul unei comune mai mari și de plecarea locuitorilor. El cere implicarea cetățenilor în decizie.

„Nu ne opunem acestei reorganizări, dar trebuie să o facem cu calm, nu pe repede înainte”, a declarat Zaman.

Primarul spune că ultima casă din Chiliile se află deja la 12 kilometri de actualul centru al comunei. În ipoteza unei alipiri la Lopătari, variantă despre care afirmă că a auzit, el arată că până la centrul acelei comune sunt opt kilometri pe cărare, pe jos. Drumul cu mașina ar trece prin Mânzălești.

Prefectul de Buzău, Liliana Sbîrnea, a explicat aceleiași agenții că la o întâlnire cu primarii au fost analizate 16 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Ea a susținut că populația trebuie evaluată împreună cu gradul de autofinanțare, veniturile proprii și investițiile necesare: o comună cu venituri substanțiale și fără lucrări importante de finanțat are alte nevoi bugetare decât una care mai are de făcut investiții.

Potrivit prefectului, primarii și-au exprimat rezervele față de reorganizare în lipsa normelor de aplicare, deși recunosc că nu au fondurile necesare pentru a-și susține funcționarea. La întâlnire au fost discutate, ca primă soluție, consorțiile administrative, o formă de cooperare între administrațiile locale.

Etichete
Semnalează o greșeală