Sari la conținut

Marian Pavel confirmă discuțiile pentru unirea Ialomiței cu Călărașiul și invocă dificultăți de cofinanțare

Marian Pavel confirmă discuțiile pentru unirea Ialomiței cu Călărașiul și invocă dificultăți de cofinanțare
Sursa: Social media
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Ialomița, Marian Pavel, a confirmat joi, 12 noiembrie, la Antena 3 CNN, că a discutat cu omologul său din Călărași, Vasile Iliuță, despre unirea celor două județe. El spune că discuțiile sunt mai vechi și invocă o dificultate financiară actuală: asigurarea contribuțiilor locale la proiectele de investiții aflate în derulare.

Cu o seară înainte, președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, declarase în emisiunea „Sinteza Zilei”, de la Antena 3 CNN, că cei doi șefi de consilii județene i-au transmis că vor să unească județele. Intenția lor se înscrie în dezbaterea despre reorganizarea administrativ-teritorială, pentru care partidul pregătește un proiect.

Investițiile și contribuțiile pe care trebuie să le acopere județele

Pavel descrie Ialomița și Călărași drept două județe preponderent agricole, cu investiții și preocupări economice asemănătoare. În opinia sa, numele unei viitoare unități administrative este secundar față de nivelul de trai, drumuri și investițiile de care au nevoie locuitorii.

Explicația financiară privește infrastructura rutieră, sănătatea și educația. Potrivit președintelui CJ Ialomița, investițiile din aceste domenii sunt susținute din fonduri europene sau guvernamentale, iar administrația trebuie să asigure cofinanțarea: contribuția proprie la costul proiectelor, alături de banii primiți.

„Dacă până acum contribuția noastră era de 2, 3, 5%, cu siguranță nu va mai fi așa și ne este greu astăzi să ducem cofinanțările pe care le aveam pentru proiectele în derulare”, a spus Pavel.

Întrebat cine ar renunța la mandat în cazul unirii, Pavel a spus că nu a discutat cu Iliuță cine ar candida în 2028. „Eu nu vin cu mandatul de acasă. Candidez, dacă mai câștig e bine, dacă nu, nu”, a răspuns președintele CJ Ialomița.

De ce cere Grindeanu criterii dincolo de numărul locuitorilor

Grindeanu justifică reorganizarea prin capacitatea administrațiilor de a pregăti proiecte, de a susține cheltuieli și de a furniza servicii publice. El susține că unele localități mici nu au resursele administrative necesare pentru a atrage fonduri europene și pentru a le oferi locuitorilor servicii de calitate.

Ca argument privind amploarea problemei, liderul PSD a invocat existența a 429 de localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori. El i-a cerut lui Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului pentru reformă, criterii cuantificabile care să țină cont și de conectivitate și de serviciile publice.

Grindeanu a dat exemplul stațiunii Băile Herculane pentru a explica de ce trebuie evaluate și nevoile persoanelor care vin într-o localitate și folosesc serviciile acesteia, pe lângă cele ale populației care locuiește acolo.

El a propus și discutarea unor facilități pentru comunitățile care se comasează, inclusiv „poate chiar înjumătățirea impozitelor locale”. Posibila reducere este un stimulent evocat în dezbaterea despre reformă, ale cărui condiții și dată de aplicare nu sunt stabilite.

Grindeanu a spus că PSD își asumă reorganizarea „chiar dacă va avea de pierdut electoral”. Reducerea numărului de funcții locale se află printre obiectivele susținute și de coordonatorul grupului de lucru.

Ce urmărește proiectul aflat în pregătire

Europarlamentarul și vicepreședintele PSD Dragoș Benea a explicat miercuri, 11 noiembrie, într-un interviu la Digi24, că propune comitete județene de reorganizare. Acestea ar evalua posibilitatea comunităților de a-și susține administrația și dezvoltarea, printr-un ansamblu de șase criterii pe care el le descrie drept apolitice.

Populația și evoluția demografică ar conta în analiza costurilor și beneficiilor. Benea susține că județele reunite ar putea avea mai multă capacitate administrativă și financiară pentru a pregăti și susține proiecte europene și naționale.

El leagă propunerea și de perspectiva finanțărilor europene din perioada 2028–2034. Benea anticipează mai puțini bani pentru coeziune, finanțarea destinată reducerii decalajelor dintre regiuni, și o competiție mai puternică pentru resurse, în condițiile priorităților pentru inovare, tehnologie și apărare.

La nivelul administrațiilor locale, Benea urmărește reducerea numărului de primari, viceprimari și sedii de primărie, împreună cu cheltuielile de funcționare și întreținere. Serviciile mai bune și economiile sunt efectele pe care el le așteaptă de la reorganizare.

Documentul este încă în pregătire și ar urma să fie dezbătut în mai multe etape, potrivit lui Benea, iar Guvernul ar decide procedura de promovare. Grindeanu a vorbit, la rândul său, despre comitete conduse de prefecți, care să discute reforma în fiecare județ.

În privința hărții inspirate de organizarea curților de apel, Grindeanu a precizat că aceasta nu fusese discutată în partid. Benea consideră modelul o sursă de inspirație care poate fi îmbunătățită; delimitările prezentate public rămân variante de lucru.

Întrebat ce garanții există că zonele dezvoltate le vor ajuta pe cele sărace, Benea a răspuns: „Dacă rămânem așa, avem garanția că zonele subdezvoltate vor deveni și mai subdezvoltate”. El susține că zonele dezvoltate ar trebui să le sprijine pe termen mediu și lung pe cele rămase în urmă, astfel încât acestea să poată concura mai bine pentru finanțări europene și naționale.

Etichete
Semnalează o greșeală