Sari la conținut

Constantin Toma suspectează un calcul electoral al PSD și cere reforma administrativă cu Academia Română

Constantin Toma răspunde jurnaliștilor, în fața unui panou cu inscripția „Consiliul Județean Buzău”.
Constantin Toma
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Constantin Toma, primarul PSD al Buzăului, cere ca reforma administrativ-teritorială să pornească de la criterii elaborate de specialiștii Academiei Române, urmate de negocieri între toate partidele parlamentare. În intervenția publicată pe 12 noiembrie de TVR Info, el a propus gestionarea proiectului de către Administrația Prezidențială. Primarul susține reorganizarea, dar invocase, cu o zi înainte, suspiciunea că PSD ar putea urmări un avantaj electoral în 2028.

Toma consideră că reforma trebuie să urmărească atât economiile din administrație, cât și dezvoltarea fiecărei zone. „În afară de reducerea costurilor, reforma înseamnă și punerea în valoare a potențialului de dezvoltare, în fiecare zonă, a României”, a spus el. În alternativa sa, politicienii ar negocia după stabilirea criteriilor de către specialiști, pentru a ajunge la un proiect care să treacă prin Parlament.

Primarul a criticat rolul acordat lui Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD, și încredințarea unui asemenea proiect unui singur partid. Tot în această intervenție, a contestat folosirea numărului de locuitori drept criteriu de reorganizare.

De ce invocă Toma un posibil calcul electoral

În interviul acordat Digi24 pe 11 noiembrie, Toma a fost întrebat dacă PSD va pierde primari în urma reformei administrativ-teritoriale. El a răspuns că partidul ar putea gândi „două-trei mutări în față” și a invocat „o suspiciune rezonabilă ca Partidul Social Democrat să deseneze viitoarea hartă electorală unde ar putea să câștige cât mai mult”.

Toma a propus un contract între Guvern și Academia Română pentru elaborarea unui proiect de țară. El a contestat graba de a încheia documentul până în martie și perspectiva adoptării prin angajarea răspunderii Guvernului, cerând participarea tuturor partidelor: „Nu este responsabilitatea unui singur partid și toate partidele ar trebui să se implice”.

Grindeanu spune că PSD acceptă și un posibil cost electoral

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat o evaluare electorală diferită în interviul din 11 noiembrie, din emisiunea „Sinteza Zilei”, la Antena 3 CNN. „PSD-ul, cu toate riscurile își asumă reforma chiar dacă va avea de pierdut electoral”, a declarat el.

Grindeanu susține că administrațiile unor localități mici nu au capacitatea de a gestiona proiecte europene și de a oferi servicii publice de calitate. El spune că i-a cerut lui Benea criterii cuantificabile, care să includă conectivitatea și serviciile publice, alături de populație. Argumentul său pentru comasări este că administrațiile astfel reunite ar putea pregăti investiții, atrage finanțări și gestiona mai bine serviciile pentru locuitori.

În privința hărții de reorganizare vehiculate public, liderul PSD a spus că aceasta nu fusese discutată în partid și că pornise de la o propunere de organizare asemănătoare celei a curților de apel. Tot în interviu, el a afirmat că i-a propus premierului adoptarea reformei prin angajarea răspunderii Guvernului.

Ce ar conta în evaluarea administrațiilor locale

Europarlamentarul Dragoș Benea prezentase pe 9 noiembrie, într-o conferință de presă la sediul PSD, șase criterii propuse de grupul de lucru pentru a stabili unde ar fi necesare reorganizări sau comasări. Acestea ar alimenta un sistem de punctaj pentru evaluarea capacității administrațiilor de a funcționa.

Primele trei criterii privesc populația și evoluția demografică, sustenabilitatea economică și capacitatea administrativă. Evaluarea ar lua în calcul veniturile și cheltuielile proprii ale primăriilor, colectarea taxelor locale, competențele administrației, investițiile realizate și fondurile atrase.

Celelalte trei urmăresc conectivitatea, accesul la servicii de bază și serviciile publice locale. Concret, ar conta distanțele până la infrastructura de transport, unitățile sanitare sau serviciile de pompieri, accesul la școli, grădinițe și creșe, precum și existența apei, canalizării, gazelor, iluminatului public și transportului în comun.

Benea susține că reorganizarea ar trebui să ducă la primării capabile să ofere servicii mai bune și să obțină finanțări europene sau de la bugetul de stat pe care fragmentarea administrativă le îngreunează. Acestea sunt obiectivele anunțate de grupul de lucru pentru viitoarea reformă.

Ținta din martie și situația mandatelor

În mecanismul prezentat de Benea, comitete județene organizate în jurul instituției prefectului ar consulta autoritățile locale. Pe baza criteriilor, acestea ar transmite propunerile de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării. Grupul își propune să încheie documentul în luna martie.

În privința aleșilor locali, Benea a precizat că, „în viziunea acestui grup de lucru”, primarii trebuie să își încheie actualele mandate în 2028.

Grupul propune păstrarea satelor, comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, chiar dacă unele administrații ar fi comasate. Benea a explicat diferența dintre instituția care administrează o localitate și așezarea propriu-zisă: „Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective”.

Etichete
Semnalează o greșeală