Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat sâmbătă, 3 octombrie 2026, că prelungirea blocajului politic riscă să compromită încrederea finanțatorilor României și să irosească eforturile de reducere a deficitului. După ce Standard & Poor’s (S&P) a menținut ratingul țării în categoria recomandată investițiilor, el a atribuit rezultatul politicilor Guvernului și a acuzat PSD că a declanșat criza politică.
„Dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili”, a avertizat Bolojan în mesajul publicat pe Facebook.
Premierul interimar a invocat reducerea deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără oprirea investițiilor, și le-a mulțumit românilor pentru eforturile resimțite de societate. Investițiile au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 25 de miliarde peste nivelul aceleiași perioade din 2025, a spus el.
Bolojan cere formarea cât mai rapidă a unui guvern stabil, care să continue disciplina bugetară și să „cheltuiască numai ce are”. El a avertizat și asupra compromisurilor de politică publică făcute în ultimul moment, un risc semnalat de agenția de rating. S&P a păstrat perspectiva negativă, iar evaluarea sa pentru anii următori presupune instalarea unui executiv cu un plan bugetar credibil.
Deficit mai mic și investiții mai mari, dar dobânzi în creștere
Potrivit execuției bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor la 26 septembrie, deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde de lei în ianuarie–august 2026, față de 86,36 miliarde în aceleași opt luni din 2025. Reducerea de 26,94 miliarde de lei reprezintă aproximativ 31% în termeni nominali. Ca pondere în produsul intern brut (PIB), deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, o scădere de 1,62 puncte procentuale.
Diferența dintre cheltuieli și venituri s-a micșorat deoarece încasările au crescut mai repede decât cheltuielile. Veniturile totale au ajuns la 468,10 miliarde de lei, cu 11,4% peste nivelul perioadei similare din 2025. Cheltuielile au însumat 527,53 miliarde de lei, în creștere cu 4,2%. Statul a cheltuit, așadar, mai mult în lei decât cu un an înainte, dar a acoperit o parte mai mare din această sumă prin venituri.
Investițiile, categorie care cuprinde cheltuielile de capital și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au urcat de la 71,95 miliarde la 97,05 miliarde de lei. Ministerul arată că plățile pentru proiecte finanțate prin cadrul financiar european 2021–2027 și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din granturi și împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei. Avansul a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale.
Dobânzile au continuat însă să apese asupra bugetului. În primele opt luni, statul a plătit 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde mai mult decât în ianuarie–august 2025, o creștere de 26,7%. Ministerul Finanțelor consideră reducerea necesarului de finanțare esențială pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor datoriei publice.
Bolojan a invocat și o scădere de aproape 9 miliarde de lei a cheltuielilor de personal în ultimele 14 luni. Pentru intervalul ianuarie–august 2026, datele Finanțelor indică cheltuieli de personal de 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde sub nivelul acelorași opt luni din 2025. Ministerul pune această reducere pe seama diminuării unor sporuri pentru anumite categorii de bugetari și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
Disputa privind viitorul guvern
Mesajul lui Bolojan a venit după destrămarea coaliției în mai 2026 și după respingerea de către Parlament a cabinetului propus de europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan.
Înaintea votului de învestitură, la 28 septembrie, Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat decisese în unanimitate să nu susțină cabinetul Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat propunerea drept o continuare a Guvernului Bolojan și a reafirmat disponibilitatea partidului de a intra la guvernare.
În declarațiile din zilele premergătoare acelei decizii, Grindeanu criticase programul propus pentru lipsa unor răspunsuri concrete privind administrația locală, finanțele țării și investițiile. El ceruse o altă soluție rapidă pentru formarea guvernului și susținuse că alegerile anticipate ar trebui evitate din motive economice. Poziția sa precedă mesajul lui Bolojan din 3 octombrie.
Ce înseamnă perspectiva negativă pentru finanțarea României
S&P a confirmat vineri, 2 octombrie, ratingul suveran BBB-/A-3 și a păstrat perspectiva negativă. Calificativul pe termen lung BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Ratingul exprimă evaluarea capacității statului de a-și plăti datoriile, iar perspectiva negativă semnalează riscul unei retrogradări.
Agenția se așteaptă ca România să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028. S&P avertizează că prelungirea procesului de formare a executivului ar putea împiedica reducerea deficitului în acești ani. Deteriorarea încrederii investitorilor ar putea majora costurile de finanțare, într-un moment în care România are un necesar considerabil de finanțare externă și o parte importantă a datoriei deținută de investitori din afara țării.
Pentru întregul an 2026, S&P estimează un deficit general guvernamental de 6,25% din PIB, urmat de 5,8% în 2027 și 5% în 2028. Aceste prognoze anuale au un alt interval de referință decât execuția bugetară la opt luni prezentată de Finanțe.
În evaluarea S&P, ajustarea finanțelor publice a fost susținută de majorări ale TVA și accizelor, înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor și modificări ale impozitului pe profit. Agenția estimează o contracție economică de 0,5% în 2026, deoarece ajustarea bugetară și inflația ridicată, alimentată în parte de șocul energetic global, afectează consumul privat. Pentru 2027, prognozează o creștere economică de 2,25%.
Fondurile europene susțin în 2026 un buget de investiții publice de 8,5% din PIB, potrivit agenției. Pentru 2027, S&P anticipează reducerea investițiilor publice cu echivalentul a aproximativ 2% din PIB, odată cu diminuarea fluxurilor europene, și o revenire a investițiilor private care să compenseze parțial scăderea. Agenția ar putea schimba perspectiva ratingului din negativă în stabilă dacă deficitele bugetar și extern se reduc, susținute de un plan credibil pe termen mediu și de redresarea economiei.