Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a declarat vineri seară, 6 noiembrie 2026, în fața reprezentanților PNL Buzău, că respinge o nouă guvernare cu Partidul Social Democrat (PSD), pe care îl acuză de încălcarea înțelegerilor și blocarea reformelor. Fostul premier a explicat însă votul liberalilor pentru învestirea actualului guvern prin lipsa banilor în unele ministere și riscul afectării serviciilor de urgență.
„PSD n-a respectat înțelegerile. Când le-au fost afectate interesele, au căutat să blocheze, să întârzie totul. Când n-am mai permis furturile și risipa, au dat jos Guvernul. În aceste condiții, a te mai alia în continuare ar fi însemnat să repetăm 2023–2024”, a acuzat Bolojan.
Liderul liberal a descris colaborarea din fosta coaliție prin exemplul unor parteneri care stabilesc o întâlnire la ora șase, nu vin nici la opt și nu anunță întârzierea, iar apoi își comunică poziția la televizor. „Cum să faci treabă?”, a întrebat el, reproșându-le foștilor parteneri că nu respectă înțelegerile.
Urgențele din Focșani și Buzău, în argumentul pentru învestire
Pentru susținerea instalării actualului cabinet, Bolojan a invocat nevoia de a menține serviciile publice în funcțiune. Potrivit explicației sale, unele ministere rămăseseră fără bani, inclusiv pentru urgențe, iar consecințele puteau ajunge până la imposibilitatea primirii pacienților.
„Totul e bine în România până când Unitatea de Primiri Urgențe de la Focșani, de la Buzău nu mai funcționează, nu mai primește pacienți”, a spus fostul premier, adăugând că „țara asta este pe primul loc”.
Ce bani fuseseră anunțați pentru urgențe
Cu o săptămână înaintea declarației de la Buzău, pe 30 octombrie, Ministerul Sănătății anunțase, după aprobarea primei rectificări bugetare a anului, alocarea a 170 de milioane de lei pentru unitățile de primiri urgențe (UPU) și a 183 de milioane de lei pentru serviciile județene de ambulanță. Sumele anunțate priveau finanțarea acestor servicii la nivel național. Rectificarea permite ajustarea bugetului în cursul anului.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spunea atunci că presiunea financiară din lunile precedente crease dificultăți în funcționarea unor servicii medicale esențiale. El explica faptul că realocase temporar resurse pentru a evita blocajele și prezenta rectificarea drept soluția pentru acoperirea cheltuielilor și continuarea serviciilor.
Rogobete îi atribuise lui Bolojan responsabilitatea reducerii finanțării
Responsabilitatea pentru lipsa banilor făcea deja obiectul unei dispute între cei doi. La briefingul Guvernului din 30 octombrie, Rogobete susținea că suma alocată Ministerului Sănătății pentru 2026 fusese cu aproximativ 30% sub bugetul solicitat de instituție la începutul anului. Comparația sa privea solicitarea ministerului și finanțarea primită pentru același an.
Ministrul îl acuza pe Bolojan că urmărise reducerea deficitului „cu orice preț” și afirma că rectificarea readucea finanțarea la nivelul propus inițial. Deficitul este diferența dintre cheltuielile statului și veniturile care nu ajung să le acopere.
Rogobete descria și consecințele resimțite de pacienți în vara și toamna acelui an: potrivit lui, unii căutau medicamente de la un spital la altul, deoarece unitățile medicale nu mai aveau suficiente resurse pentru comenzi și pentru menținerea stocurilor. El explica alocările pentru servicii medicale, programe de sănătate și spitale prin nevoia de a reduce această presiune financiară.
La 30 octombrie, ministrul indica însă și un necesar rămas de 4,7 miliarde de lei pentru concediile medicale. Anunța că suma urma să fie acoperită la a doua rectificare bugetară, până la sfârșitul anului.