Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a avertizat duminică seara, 1 noiembrie 2026, la Timișoara, că partidul va sancționa politic eventualele abateri ale Guvernului condus de Luca Niculescu de la țintele bugetare asumate. Fostul premier a explicat votul liberalilor pentru învestirea Cabinetului prin riscul blocării unor servicii esențiale, inclusiv din sănătate, și a avertizat asupra facturilor pe care investițiile contractate în anii anteriori le pot aduce bugetelor viitoare.
„Votul pe care PNL l-a dat a fost un vot nu de încredere, nu de susținere, ci un vot de necesitate”, a spus Bolojan în conferința de presă. El a invocat fondurile pentru sănătate prevăzute în rectificarea bugetară adoptată de Guvern la 30 octombrie, ca exemplu al urgențelor care necesitau un Executiv învestit.
Fonduri pentru tratamente și spitale, un necesar rămas pentru concedii medicale
La briefingul Guvernului din 30 octombrie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat un total de 8,3 miliarde de lei pentru sănătate: 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății și 7,1 miliarde pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituția care finanțează serviciile medicale decontate asiguraților.
Totalul include atât suplimentări, cât și sume deblocate și redistribuite. Pentru CNAS, ministrul a explicat că 3,2 miliarde de lei sunt fonduri suplimentare, iar alte 3,9 miliarde provin din deblocarea și redistribuirea unor sume reținute anterior.
Banii erau destinați programelor naționale pentru oncologie, boli cardiovasculare, diabet și alte afecțiuni, precum și acoperirii datoriilor pentru serviciile spitalelor publice, farmacii, medicamente și dispozitive medicale. Ministerul Sănătății anunța, între altele, resurse suplimentare pentru urgențe, ambulanțe și intervenții prioritare, inclusiv în terapie intensivă și neonatologie.
Rogobete a descris situația din vară și din toamnă prin spitale care nu mai aveau resurse pentru comenzi și stocuri și pacienți care căutau medicamente de la un spital la altul. În evaluarea sa, sistemul traversase cea mai puternică criză financiară din ultimii zece ani.
Ministrul a pus aceste dificultăți pe seama reducerii finanțării solicitate de minister. La același briefing din 30 octombrie, el a susținut că alocarea pentru 2026 fusese cu aproximativ 30% sub suma cerută la începutul anului și l-a acuzat pe Bolojan că a urmărit reducerea deficitului „cu orice preț”. Potrivit lui Rogobete, suplimentarea prin rectificare readucea finanțarea la nivelul propus inițial de Ministerul Sănătății.
Pentru concediile medicale neplătite rămânea însă un necesar de aproximativ 4,7 miliarde de lei, pe care ministrul anunța că Guvernul urma să îl acopere la a doua rectificare. În schimb, el aprecia că cele 1,2 miliarde alocate ministerului erau suficiente pentru încheierea anului 2026, inclusiv pentru stocurile pregătite de spitale în decembrie pentru luna ianuarie.
Contractele semnate și banii pentru șantiere
La Timișoara, Bolojan a susținut că actualul Executiv continuă măsurile de limitare a cheltuielilor aplicate și în mandatul său. Potrivit explicației sale, controlul privește cheltuielile curente ale administrațiilor locale, dar și investițiile, pentru a păstra un deficit predictibil la sfârșitul anului. Deficitul reprezintă partea din cheltuielile bugetare care depășește veniturile și pentru care statul trebuie să găsească finanțare.
Fostul premier a respins ideea că supracontractarea investițiilor ar fi responsabilitatea cabinetului său. El a avertizat că lucrările contractate în anii anteriori pot genera facturi pentru care bugetele următoare trebuie să găsească resurse.
Bolojan prezentase mai detaliat acest argument într-o conferință de presă la Oradea, la 17 august 2026. Invocând cifre rotunjite, el spunea că transporturile avuseseră inițial o alocare de 7,4 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), redusă după evaluare la 5,5 miliarde de euro, în timp ce contractele semnate depășeau 19 miliarde de euro. Acestea sunt valorile prezentate de el atunci pentru a explica volumul angajamentelor asumate.
Argumentul său privea diferența dintre semnarea unui contract și posibilitatea de a plăti lucrările. Bolojan susținea că lipsa finanțării împiedică organizarea constructorilor și prelungește șantierele, în timp ce inflația și ajustările de preț măresc costurile.
În august, el explica faptul că prioritatea fusese acordată lucrărilor deja începute și finanțate prin PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni. Pentru proiectele din afara planului pentru care nu existau resurse, justifica întârzierea ordinelor de începere prin nevoia de a corela deschiderea șantierelor cu posibilitățile bugetului și de a le asigura constructorilor continuitatea finanțării.
Angajamentele pentru 2027 și următoarea rectificare
În declarația din 1 noiembrie, liderul PNL a cerut respectarea angajamentelor bugetare și pentru 2027, precizând că fiecare guvern își alege politicile prin care urmărește această traiectorie.
La briefingul din 30 octombrie, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că resursele pentru sănătate au fost asigurate prin realocări și prioritizări, fără majorarea țintei de deficit. El anunța o a doua rectificare până la 30 noiembrie și începerea cât mai curând a discuțiilor și lucrărilor tehnice pentru bugetul pe 2027.