În 2025, în Parlament au fost depuse peste 700 de proiecte de lege, însă doar o parte mică a ajuns la capătul traseului legislativ. Conform calculelor realizate pe baza datelor publice, 121 de inițiative depuse în 2025 au fost adoptate și trimise la promulgare, în timp ce restul au rămas în procedură, fără un deznodământ clar; unele vor fi discutate abia în anii următori.
În același timp, între legile adoptate s-a văzut clar și o categorie cu miză mai degrabă simbolică: acte care instituie zile și ani aniversari. Un exemplu este legea prin care 21 septembrie a fost declarată „Ziua Munților Apuseni”, publicată în Monitorul Oficial în ianuarie 2026.
Puține proiecte ajung la vot final, multe rămân „în sertar”
Datele publice de pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului indică faptul că, în 2025, au fost depuse aproximativ 790 de proiecte de lege, inițiate de senatori, deputați și de Guvern. Deși numărul inițiativelor este ridicat, doar o parte reușește să parcurgă toate etapele până la adoptare.
Analiza datelor arată că, dintre proiectele depuse anul trecut, 121 au fost adoptate de Parlament și trimise la promulgare. Doar câteva au fost respinse definitiv, iar cele mai multe au rămas în lucru, în așteptarea unor dezbateri ulterioare; în unele situații, procesul poate dura ani.
Pe lângă proiectele noi, parlamentarii au gestionat și restanțe din anii anteriori, inclusiv inițiative vechi de peste un deceniu, readuse periodic pe ordinea de zi.
Exemplele de proiecte respinse după mai bine de zece ani
Durata lungă a procedurilor se vede și în lista proiectelor respinse definitiv. Printre cazuri se numără un proiect inițiat la finalul lui 2013, care propunea stimulente fiscale pentru educație și finanțarea cercetării (Pl‑x nr. 172/2014) și care a fost respins definitiv după aproximativ 12 ani.
Tot după mai bine de zece ani a fost respins și un proiect depus în 2014 care propunea recunoașterea delfinilor drept persoane non‑umane (Pl‑x nr. 333/2014), inițiativă care generase reacții publice notabile.
Val de legi „festive” adoptate: zile și ani aniversari
Dintre legile adoptate în 2025 se remarcă un număr semnificativ de inițiative cu caracter simbolic, care instituie zile sau ani comemorativi. În lista acestor inițiative figurează, între altele, instituirea zilei de 21 septembrie ca „Ziua Munților Apuseni”, declararea lunii martie drept „Luna Femeilor”, „Ziua Maramureșului” (15 august), „Ziua Banatului Montan” (15 iunie) și „Ziua Reginei Maria” (29 octombrie).
Tot în plan simbolic, Parlamentul a stabilit pentru 2026 titulaturile „Anul Nadia Comăneci” și „Anul Constantin Brâncuși”. Pentru 2025 fuseseră instituite anterior alte trei titulaturi: „Anul cultural George Enescu”, „Anul Rezervistului Militar” și „Anul Cultural Mihai Eminescu”.
„Ziua Munților Apuseni” a ajuns deja în Monitorul Oficial: ce prevede legea
Legea nr. 13 din 15 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 27 din 15 ianuarie 2026, instituie ziua de 21 septembrie ca „Ziua Munților Apuseni”. Textul prevede că marcarea anuală poate fi realizată prin acțiuni și evenimente cu caracter cultural, educativ și artistic, inclusiv excursii tematice și activități de promovare a producătorilor locali, în cadrul piețelor volante și târgurilor dedicate.
Actul normativ precizează, de asemenea, că autoritățile publice — centrale și locale — pot sprijini material sau logistic astfel de manifestări „în limita alocărilor bugetare aprobate”. În plus, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot produce sau difuza conținut editorial ce promovează evenimentele dedicate zilei, conform dispozițiilor legale.
2026 începe, din nou, cu inițiative simbolice
La începutul anului 2026 au apărut din nou proiecte cu profil festiv. Mai mulți parlamentari AUR au depus la Senat o propunere legislativă pentru declararea anului 2026 ca „Anul Statelor Unite ale Americii în România”.
Într‑o ședință separată, parlamentarii au votat și schimbarea denumirii unui sat din județul Mehedinți — Bâlvăneşţii de Jos — care a redevenit „Băsești”, numele purtat înainte de 1968. Motivația invocată a fost evitarea confuziilor cu denumirea comunei, care crea dificultăți pentru intervenții medicale sau pentru corespondență.
