Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat o inițiativă legislativă pentru implementarea taxării inverse generalizate a TVA, prezentată luni, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței „O fiscalitate mai dreaptă şi mai bine acceptată”.
Formațiunea susține că măsura ar combate evaziunea fiscală și ar reduce deficitul bugetar, prin diminuarea diferenței dintre TVA teoretic colectabil și cel încasat efectiv (GAP-ul de TVA).
AUR a inclus inițiativa într-un pachet de soluții pe care îl leagă de ceea ce numește „erorile guvernării Bolojan” și a criticat majorările de taxe, impozite și cote de TVA.
Inițiatorii și participanții au prezentat proiectul ca o intervenție care ar schimba mecanismul de colectare a TVA în relațiile economice, cu accent pe prevenirea fraudelor de tip „carusel”.
Cum descrie AUR mecanismul de taxare inversă
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că România are „un sistem mixt”, cu domenii în care funcționează deja taxarea inversă și cu regula generală în care TVA este încasat „fracționat” pe lanțul economic, până la consum.
În formularea sa, taxarea inversă înseamnă „încasarea TVA la consum, numai la consum”, iar extinderea acesteia ar urmări să reducă pierderile asociate neplății TVA pe parcursul tranzacțiilor.
Peiu a legat discuția și de predictibilitatea fiscală, afirmând că modificările la Codul fiscal ar trebui să ducă la un cadru stabil „măcar pe o perioadă de 5 ani”, pentru a oferi predictibilitatea cerută de investitori.
Deputatul AUR Gianina Șerban, unul dintre inițiatorii proiectului, a afirmat că demersul a venit „în urma mai multor solicitări” din partea antreprenorilor și că ar reprezenta „un beneficiu real” pentru mediul de afaceri românesc.
Date și argumente invocate despre GAP-ul de TVA
AUR a pus accent pe faptul că România se află în partea superioară a clasamentelor europene privind GAP-ul de TVA, iar Gianina Șerban a indicat nivelul de „30%” și a susținut că acest decalaj se traduce în „miliarde” care afectează bugetul.
TVA are o pondere de aproximativ 7,8% din PIB în bugetul de stat.
Pentru anul 2022, GAP-ul de TVA este indicat la 30,6%, cu o sumă necolectată estimată la 8,478 miliarde euro (aproximativ 41,7 miliarde lei), în scădere procentuală față de 2021 (34,6%) dar cu o ușoară creștere a valorii absolute necolectate față de anul anterior.
Măsurile de digitalizare introduse în România, precum RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-TVA, SAF-T și generalizarea RO e-Case de marcat, au avut „rezultate foarte modeste” raportat la costurile de implementare și conformare.
Ce prevede propunerea legislativă, în forma descrisă de inițiatori
Inițiatorii pornesc de la premisa că o parte importantă a GAP-ului ar proveni din frauda de tip „carusel”, din TVA neplătit de companii intrate în insolvență sau faliment, de firme „fantomă”, precum și din rambursări ilegale de TVA, inclusiv în legătură cu exporturi ori livrări intracomunitare fictive.
România aplică deja taxarea inversă în mai multe situații (de exemplu, fier vechi, masă lemnoasă, certificate verzi, anumite tranzacții cu energie electrică și gaze, livrări de bunuri imobile și, pentru anumite bunuri, la facturi peste 22.500 lei), iar inițiatorii susțin că mecanismul este o metodă de combatere a evaziunii la TVA.
În logica propunerii, taxarea inversă ar urma să fie extinsă la toate bunurile și serviciile, cu aplicarea unui plafon de 22.500 lei pentru livrările susceptibile consumului final și pentru prestările de servicii, conform explicațiilor din expunerea de motive.
Taxarea inversă se aplică doar când atât vânzătorul, cât și cumpărătorul sunt persoane impozabile înregistrate în scop de TVA (B2B). Pentru instituții publice și pentru asociații și fundații, inițiatorii propun plata defalcată a TVA într-un cont special deschis de organul fiscal central la Trezoreria Statului.
Reacții și comentarii din zona de fiscalitate și antifraudă
Specialistul în fiscalitate Gabriel Biriş a invocat o directivă aprobată în 2018.
El a dat exemplul aplicării taxării inverse la anumite bunuri considerate cu risc fiscal, menționând situația în care la achiziții de telefoane mobile sau laptopuri, pentru facturi care depășesc 22.500 lei, se aplică acest mecanism.
Inspectorul superior antifraudă Teodor Constantin a remarcat problema neplății TVA „în lanț”, de la firmă la firmă, și a spus că proiectul urmărește să răspundă acestei situații.
Într-o declarație publică din 2 decembrie 2025, deputatul Gianina Șerban a descris taxarea inversă drept „prevenție” și a susținut că măsura ar reduce terenul pentru „rețelele de evaziune fiscală”, ar proteja firmele corecte și ar aduce „lichiditate reală”, în special pentru IMM-uri, prin diminuarea nevoii de a finanța TVA până la rambursare.
În aceeași intervenție, ea a exemplificat situația în care un antreprenor ar fi obligat să vireze TVA până la data de 25 a lunii următoare, chiar dacă nu a încasat încă factura, și a susținut că taxarea inversă ar reduce presiunea creată de întârzieri la plată.
Argumentele și observațiile inițiatorilor
Inițiativa este prezentată de AUR ca soluție pentru reducerea fraudei de tip carusel și a GAP-ului de TVA, inclusiv prin recuperarea sumelor pierdute.
Propunerea este prezentată de inițiatori ca parte a unui pachet de măsuri fiscale, cu accent pe combaterea evaziunii și pe crearea unui cadru fiscal mai predictibil.
