Pe 5 februarie 2026, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că va accelera verificările privind persoanele foarte vârstnice înscrise în evidențele electorale, după ce instituția a constatat că pe liste figurează persoane cu vârste de peste 90 și chiar peste 100 de ani. Scopul este actualizarea mai rapidă a Registrului electoral, astfel încât datele să rămână corecte și permanent la zi.
Măsura a fost discutată într-o întâlnire de lucru organizată pe 5 februarie 2026, la sediul AEP, cu tema mecanismelor de actualizare a Registrului electoral. Reprezentanții instituției au transmis că verificările privind persoanele foarte vârstnice vor fi tratate cu prioritate și că se urmărește o coordonare mai bună între instituțiile care furnizează și operează datele necesare.
Ce verificări anunță AEP și în ce termene
Potrivit comunicatului AEP, instituția și Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) au stabilit un calendar concret de acțiuni pentru clarificarea datelor din Registrul electoral, în vederea corectării situațiilor care pot conduce la menținerea pe liste a unor persoane decedate sau la apariția unor erori de înregistrare.
În prima etapă, situația persoanelor cu vârsta de peste 100 de ani trebuie clarificată în termen de 15 zile. În etapa următoare, verificările se extind la persoanele cu vârste între 90 și 100 de ani, proces care va fi realizat într-o perioadă de maximum 60 de zile.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a arătat că datele instituției indică prezența în evidențe a unor persoane foarte vârstnice, inclusiv peste 90 și 100 de ani, ceea ce impune verificări suplimentare și actualizări rapide ale Registrului electoral.
De ce spune AEP că apar întârzieri sau erori în actualizarea listelor
În comunicat, AEP explică faptul că actualizarea listelor electorale este un proces continuu și riguros, însă se bazează pe date gestionate în mai multe evidențe distincte. Fragmentarea acestor surse de informații poate genera întârzieri sau erori în reflectarea situației reale a alegătorilor.
Instituția subliniază necesitatea folosirii mai eficiente a Registrului electoral ca instrument central de evidență, astfel încât informațiile despre cetățeni să rămână corecte și permanent actualizate.
Protocol extins cu Evidența Persoanelor și rolul primăriilor
AEP și DGEP au decis extinderea Protocolului de colaborare privind furnizarea de date din Registrul Național de Evidență a Persoanelor, în scopul constituirii și actualizării Registrului electoral. Extinderea protocolului vizează clarificarea fluxurilor de date și optimizarea schimbului de informații între autorități.
La nivel local, AEP a subliniat că primarii au un rol esențial în actualizarea datelor: autoritățile administrației publice locale sunt cele care fac operațiunile de radiere din evidențe atunci când se confirmă decesul sau apar alte situații care duc la pierderea dreptului de vot. În 2025, persoanele autorizate din cadrul autorităților locale au efectuat aproximativ 241.000 de operațiuni de radiere a persoanelor decedate sau care și-au pierdut dreptul de vot.
Separat, AEP a precizat că, în ianuarie 2026, au fost radiate 24.399 de persoane ca urmare a decesului, operațiuni realizate pe baza documentelor transmise către registrele de evidență.
Ce prevede regula de radiere după deces și ce urmează
Potrivit AEP, legislația prevede că, pentru cetățenii cu domiciliul în România, radierea din Registrul electoral trebuie realizată în maximum 48 de ore de la emiterea certificatului de deces. Pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, actualizarea se realizează pe baza comunicărilor oficiale transmise de autoritățile competente ale statului de reședință, prin intermediul Direcției Generale de Pașapoarte, sau la solicitarea persoanelor îndreptățite, în baza documentelor justificative.
AEP a mai anunțat că va continua dialogul interinstituțional pe această temă; conducerea instituției a transmis că o întâlnire similară este programată în cursul săptămânii viitoare cu reprezentanții Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a coagula mecanismele de comunicare privind cetățenii din diaspora.
