Vortexul polar care a adus zile cu frig și zăpadă în România ar mai rămâne deasupra țării pentru aproximativ 2–3 zile, potrivit analizelor publicate la sfârșitul lui ianuarie 2026. După acest interval, vremea ar urma să se îndrepte: în prima parte a lunii februarie sunt estimate temperaturi cu valori pozitive în timpul zilei, iar în unele zone maximele pot urca local spre 10°C. Estimările provin din prognoze pe termen mediu și trebuie privite cu prudență: modelele pot varia, iar evoluția atmosferică poate aduce schimbări rapide.
Informațiile publicate la finalul lunii ianuarie semnalează, totodată, o perturbare majoră a vortexului polar la altitudine, posibil în contextul unui episod de încălzire stratosferică (SSW). Un astfel de eveniment poate slăbi sau fragmenta nucleul vortexului în stratosferă și, în anumite condiții, poate facilita coborârea aerului rece polar către latitudini mai joase. Rămâne însă incert gradul de cuplaj între stratosferă și troposferă și, implicit, magnitudinea și distribuția efectelor la sol — ceea ce face dificilă transformarea imediată a acestor semnale în prognoze locale precise.
Cât mai stă vortexul polar deasupra României, potrivit estimărilor citate
Un material publicat la 31 ianuarie 2026 notează că România se află sub un val de frig și zăpadă și indică faptul că fenomenul ar trebui să se mențină doar încă 2–3 zile. În același text este semnalată o schimbare de trend de la începutul săptămânii următoare, cu o retragere treptată a maselor de aer rece spre nord. Formularea folosită în informare subliniază însă caracterul orientativ al intervalelor: termenele scurte rămân cele mai fiabile, iar durata depinde de evoluția curenților atmosferici în următoarele zile.
Articolul menționează și o îmbunătățire a vremii la București începând din „marți” — reper calendaristic apropiat, dar fără precizarea unui interval exact sau a faptului că ar fi o prognoză operațională emisă de serviciul meteorologic național. Pentru decizii practice (călătorii, intervenții în infrastructură etc.), recomandarea rămâne consultarea prognozelor și a avertizărilor oficiale actualizate.
Ce temperaturi sunt indicate pentru februarie în București și Cluj
Pentru luna februarie sunt prezentate estimări orientative, cu valori medii diurne diferite pe orașe. În Capitală, intervalul indicat pentru maximele din timpul zilei este de circa 3–8°C — valori care sugerează o ameliorare față de finalul rece de ianuarie, dar care rămân influențate de alternanța episoadelor de precipitații și de evoluția curenților la scară largă.
La Cluj‑Napoca, aceeași sursă oferă estimări ușor mai scăzute, cu maxime orientative de aproximativ 2–5°C pentru luna februarie. Cifrele trebuie citite ca medii sau repere pentru intervalul lunar, nu ca prognoze zilnice detaliate.
În același material este menționată și situația din vestul țării: la Timișoara se estimează că temperaturile pot trece local de 10°C în săptămâna imediat următoare, ceea ce indică o variație regională a încălzirii relative. Și aceste valori rămân însă dependente de evoluția imediată a fronturilor atmosferice și de regimul de presiune.
Ce spun prognozele internaționale despre prăbușirea vortexului polar la mijlocul lui februarie
Update‑urile internaționale publicate la finalul lunii ianuarie indică posibilitatea unei divizări sau chiar a unei prăbușiri a nucleului vortexului polar în a doua decadă a lunii februarie, ca urmare a unui episod de încălzire stratosferică. În termeni generali, o astfel de evoluție ar putea crea un model sinoptic favorabil eliberării unor mase de aer rece din zona polară către latitudini medii, afectând America de Nord și părți din Europa. Totuși, scenariul nu garantează un episod identic în toate regiunile europene: impactul la suprafață este filtrat de particularitățile locale și de modul în care semnalele stratosferice se propagă în troposferă.
Analizele reiau avertismentul obișnuit al meteorologiei pe termen mediu: semnalele de prăbușire sau fragmentare a vortexului în stratosferă sunt relevante, dar traducerea lor în regiuni concrete (intensitate, durată, moment) are un grad ridicat de incertitudine. Pentru România, materialele analizate indică faptul că efectul direct al episodului actual ar urma să fie relativ limitat în timp, urmat de o retragere a aerului rece către nord din săptămâna imediat următoare.
