Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a deschis baza de date MySMIS către anchetatorii care verifică posibile fraude cu fonduri UE, după ce ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat, pe 9 februarie 2026, semnarea unor protocoale prin care Parchetul European (EPPO), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) și Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) primesc acces direct și complet la informațiile despre proiectele finanțate din bani europeni. Miza, a explicat ministrul, este reducerea timpilor de reacție atunci când apare o suspiciune: anchetele ar urma să nu mai depindă de „întârzieri” sau „intermedieri” administrative, iar investigațiile să fie mai rapide și mai bine fundamentate. Pîslaru a subliniat că accesul va permite urmărirea traseului banilor „de la contractare până la ultima plată”.
Ce presupune accesul: vizibilitate „în timp real” în MySMIS
Conform declarațiilor ministrului, MySMIS este sistemul oficial în care sunt înregistrate proiectele finanțate din fonduri europene gestionate de MIPE, în special cele din politica de coeziune. Ministerul a precizat că baza de date include informații considerate esențiale pentru verificarea legalității și a regularității cheltuirii banilor: identitatea beneficiarilor, contractele semnate, plățile efectuate, indicatorii asumați în proiect și stadiul de implementare al acestora.
Prin protocoalele anunțate, Pîslaru a afirmat că EPPO, DNA și DLAF vor putea consulta direct aceste date — inclusiv evoluția proiectelor — „fără intermediere, fără întârzieri și fără opacitate administrativă”. Ministrul a descris măsura ca pe o modalitate de a pune la dispoziția anchetatorilor „traseul complet al banilor”, astfel încât blocajele procedurale invocate ca obstacole în verificări să fie reduse.
Mesajul ministrului: „toleranță zero” și accent pe modul în care sunt cheltuiți banii
Dragoș Pîslaru a însoțit măsura de o formulare clară de politică publică: acces sporit la date și cooperare instituțională pentru a preveni și a sancționa fraudele. El a spus că obiectivul ministerului nu este doar creșterea nivelului de absorbție a fondurilor, ci monitorizarea calității și legalității cheltuirii acestor bani publici, astfel încât proiectele să producă efecte reale pentru comunități.
„Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni”, a transmis ministrul, adăugând că „cine încearcă să fure va avea în față un stat care cooperează strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate” și reiterând formula „toleranță zero pentru orice tentativă de fraudă cu bani europeni”.
De ce contează acum: dosare de fraudă cu proiecte finanțate din fonduri UE
Anunțul vine într-un context concret de investigații europene desfășurate în România. Pe 27 ianuarie 2026, Parchetul European a efectuat 25 de percheziții în municipiul Focșani și în alte locații din județul Vrancea, într-un dosar privind presupuse fraude legate de un proiect finanțat din fonduri nerambursabile destinate tinerilor defavorizați. În urma acțiunilor au fost indisponibilizate zece proprietăți — case și terenuri — estimate la aproximativ 300.000 de euro, au fost blocate conturi bancare, iar opt persoane au fost duse la sediul EPPO din Iași pentru a fi informate cu privire la calitatea lor de suspecți. Ancheta vizează, potrivit comunicatului EPPO, un proiect cu o valoare de circa 250.000 de euro și presupune folosirea unor firme înființate formal pe numele unor tineri defavorizați pentru a obține fonduri în mod fraudulos.
Reamintirea acestui dosar evidențiază argumentul folosit de MIPE: accesul direct la MySMIS ar trebui să ajute anchetatorii să observe mai repede discrepanțele dintre documente, plăți și implementare și să reducă perioada în care eventualele fraude rămân neobservate.
