Pe 5 februarie 2026, Tribunalul din Milano a condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare o femeie de 45 de ani acuzată că a hărțuit-o, timp de mai mulți ani, pe Mădălina Ghenea prin mesaje amenințătoare și jignitoare pe rețelele sociale. Hotărârea fixează o condamnare penală într-un dosar în care, potrivit relatărilor publice, persoana din spatele contului agresiv a rămas neidentificată o perioadă îndelungată, iar mesajele au continuat inclusiv către membri ai familiei vedetei.
După aflarea sentinței, Mădălina Ghenea a transmis un mesaj public în care le îndeamnă pe victime să depună plângeri: „Astăzi sunt aici pentru fiica mea și mama mea și pentru toate femeile care sunt victime ale urii. Reclamaţi, reclamaţi, reclamaţi!”, a spus vedeta.
Ce a decis instanța și ce obligații apar în hotărâre
Judecătoarea care a pronunțat soluția – Elisabetta Canevini, președinta secției penale care a judecat cazul – a dispus suspendarea condiționată a pedepsei de un an și șase luni. Sentința include și măsuri complementare: instanța a stabilit obligativitatea parcurgerii unui program de recuperare într-un centru specializat, măsură care urmează să fie pusă în aplicare dacă și când hotărârea va rămâne definitivă. Motivarea deciziei urmează a fi redactată în termenul legal (tribunalul a comunicat că va depune actele justificative în termenele prevăzute de procedură).
Tot în cadrul hotărârii, judecătorul a dispus plata imediată a unor sume provizorii: 40.000 de euro în favoarea Mădălinei Ghenea și 10.000 de euro în favoarea mamei sale. Aceste sume sunt provizorii și urmăresc o reparație temporară, până la lichidarea finală a daunelor, care, conform deciziei, va fi soluționată pe cale civilă. Instanța a precizat și condițiile procedurale pentru aceste provizorii (termenul de la care vor deveni exigibile fiind legat de rămânerea definitivă a hotărârii).
De ce a ajuns cazul în instanță: mesaje repetate și extinderea către familie
Cazul a ajuns în fața magistraților după ce, potrivit relatărilor din presă și declarațiilor părților, Mădălina Ghenea a depus plângeri repetate în urma unor mesaje defăimătoare, insulte și amenințări trimise online. În fazele inițiale ale investigațiilor, conturile de pe care plecau mesajele nu au putut fi imediat atribuite unei persoane concrete, ceea ce a întârziat identificarea responsabilului. Relatările publice menționează că hărțuirea a continuat pe parcursul anilor, cu o frecvență și un conținut suficient de grave încât victima să ceară protecție judiciară.
Din informațiile relatate public, mesajele nu au vizat doar persoana publică a vedetei, ci au ajuns și la membri ai familiei sale — inclusiv la mama actriței — aspect invocat drept agravare a conduitei persecutorii. În ședințele anterioare, Mădălina Ghenea s-a constituit parte civilă și a explicat public că teroarea online i-a afectat viața personală și familia.
Diferențe între solicitările inițiale și soluția finală
Procurorul de caz ceruse inițial o pedeapsă de doi ani de închisoare; instanța a pronunțat însă o pedeapsă mai mică, de un an și șase luni, cu suspendare. La capitolul despăgubiri, partea civilă — reprezentată în instanță de avocatul Maria Emanuela Mascalchi — ceruse sume mult mai mari: cererile inițiale publicate în faza judiciară au inclus, în documentele invocate de părți, un cuantum de ordinul milioanelor de euro (5 milioane de euro pentru vedetă și 200.000 de euro pentru mama sa). Tribunalul a stabilit provizorii mult mai reduse, iar lichidarea finală a daunelor urmează să fie tranșată în procedura civilă.
Hotărârea instanței a făcut trimitere la posibilitatea recunoașterii unor atenuante solicitate de apărare, în corelație cu agravanta utilizării mijloacelor informatice. Soluția pronunțată reflectă aprecierea judecătorului în raport cu probele, circumstanțele și solicitările părților.
Reacția Mădălinei Ghenea și poziția apărării
Imediat după pronunțarea sentinței, Mădălina Ghenea a reluat public ideea că tăcerea nu este o soluție în fața urii: a spus că a venit în tribunal „pentru fiica mea și mama mea și pentru toate femeile care sunt victime ale urii” și a îndemnat victimele să depună plângeri pentru a-și apăra drepturile. Mesajul ei pune accent pe reclamarea hărțuirii ca instrument de protecție și acces la reparație.
Avocatul apărării, prezent la terminarea ședinței, a precizat că va studia motivarea hotărârii înainte de a decide dacă formulează apel; apărătorul a reiterat că inculpata s-a declarat nevinovată. În pledoarii anterioare și în declarații, inculpata a susținut că cineva i-ar fi putut folosi fraudulos conturile de pe rețelele sociale, iar în unele relatări publice s-a menționat că femeia locuiește în România. Aplicarea măsurilor complementare și modalitatea de achitare a sumelor provizorii rămân legate de eventualele căi de atac și de rămânerea definitivă a hotărârii.
