Deficitul de profesori din școlile publice ale României echivala cu 2,8% din posturile didactice cu normă întreagă la sau înainte de începutul anului școlar 2024/25, potrivit raportului Education at a Glance 2026 al OCDE, publicat la 29 septembrie 2026. Indicatorul acoperă învățământul primar și secundar din instituțiile publice. Nota de țară semnalează lipsuri mai pronunțate la matematică și științe ale naturii.
Cum a fost estimat deficitul
România estimează lipsa profesorilor folosind necesarul de recrutare și rezultatele concursurilor centralizate pentru ocuparea posturilor, arată nota OCDE. Calculul este făcut înainte sau la începutul anului școlar. Alte sisteme numără posturile care au rămas vacante la începutul cursurilor ori la scurt timp după aceea. Ratele obținute prin cele două metode nu descriu neapărat aceeași situație, chiar dacă sunt exprimate în procente.
Cifra de 2,8% reprezintă echivalentul posturilor cu normă întreagă pentru care era estimat un deficit, raportat la totalul posturilor didactice cu normă întreagă din instituțiile publice primare și secundare. Ea nu este o numărătoare a locurilor rămase libere la data publicării raportului și nu arată, de una singură, câte școli au întâmpinat dificultăți de recrutare sau câți elevi au fost afectați.
Posturile neocupate și profesorii fără calificare completă
Raportul prezintă separat un alt indicator: în anul școlar 2024/25, 2,3% dintre profesorii din instituțiile publice primare și secundare ale României nu erau pe deplin calificați, față de o medie OCDE de 9,1%. Acest indicator privește cadre didactice care predau, dar nu îndeplinesc toate cerințele naționale de calificare. Este calculat în echivalent de normă întreagă. Rata de 2,8% privește, în schimb, deficitul estimat de posturi. Cele două procente au baze diferite și nu se adună.
În interpretarea OCDE, combinația dintre deficitul estimat de posturi și ponderea relativ redusă a profesorilor fără calificare completă indică faptul că unele școli nu reușesc să recruteze pentru anumite posturi, în loc să le ocupe cu personal mai puțin calificat. Lipsurile sunt mai pronunțate la matematică și științe ale naturii. Nota nu atribuie acestui deficit o singură cauză.
Mulți absolvenți STEM, dar câți ajung să predea?
Aproximativ 30% dintre absolvenții români de studii universitare se specializează în știință, tehnologie, inginerie și matematică, domenii reunite sub prescurtarea STEM. Media OCDE este de 23%. Proporția ridicată contrastează cu lipsurile de profesori de matematică și științe, însă nu arată câți dintre acești absolvenți au pregătirea necesară pentru a preda, câți aleg școala ca loc de muncă sau unde ar putea ocupa un post. Din aceste cifre nu se poate deduce că numărul absolvenților STEM explică ori rezolvă deficitul didactic.
Nota OCDE oferă și date despre profesorii aflați deja la catedră. În sondajul internațional TALIS din 2024, 57,2% dintre profesorii români din învățământul secundar inferior s-au declarat mulțumiți de salarii, față de 38,7% în medie în țările OCDE participante. Pentru celelalte condiții de angajare, procentele au fost de 81,1% în România și 68,4% pentru media OCDE. Răspunsurile privesc un anumit nivel de învățământ; ele nu stabilesc de ce rămân neocupate posturi la anumite discipline.
Mai puțini copii nu înseamnă automat dispariția deficitului
Între 2015 și 2024, numărul elevilor din învățământul primar din România a scăzut cu 7%, iar cel al profesorilor de la acest nivel cu 3%, potrivit notei OCDE. Pentru perioada 2024–2033, organizația estimează o scădere de 14% a populației cu vârste între 5 și 14 ani. Necesarul de profesori nu poate fi însă dedus doar din numărul copiilor: contează distribuția lor regională, mărimea claselor, plecările cadrelor didactice din sistem și deciziile de finanțare. Proiecția națională nu arată că lipsurile identificate la matematică și științe vor dispărea.