Mircea Miclea a avertizat că îmbătrânirea corpului profesoral şi ponderea redusă a cadrelor didactice tinere pot conduce la o criză de personal în educaţie. El a afirmat că „doar 9% dintre cadrele didactice sunt sub 30 de ani” şi a adăugat: „În curând vom rămâne fără profesori”.
În aceeaşi intervenţie, fostul ministru al Educaţiei a legat scăderea atractivităţii profesiei de presiunile la care sunt supuşi profesorii şi de condiţiile concrete de muncă, în special în mediul rural, unde a descris un an şcolar „extrem de dificil” pentru cadrele didactice.
În acest context, creşte ponderea posturilor didactice rămase neocupate la început de an şcolar, iar evoluţia demografică este nefavorabilă în anumite segmente ale sistemului de învăţământ.
Avertismentul lui Mircea Miclea despre vârsta profesorilor
Mircea Miclea a indicat drept problemă majoră „îmbătrânirea corpului profesional” şi faptul că tot mai puţini tineri aleg cariera didactică. El a menţionat procentul de 9% pentru cadrele didactice cu vârsta sub 30 de ani şi a susţinut că această structură de vârstă reflectă scăderea atractivităţii profesiei pentru generaţiile tinere, cu impact asupra capacităţii sistemului de a asigura resursa umană necesară.
Fostul ministru a descris, totodată, starea din şcoli, în special în mediul rural, prin referiri la navetă şi la climatul din cancelarii: „Niciodată n-am văzut atâta tristeţe sau frustrare în cancelarii”.
Datele invocate despre posturi vacante şi vârsta cadrelor didactice
În România, ponderea posturilor de profesori rămase neocupate la începutul anului şcolar 2022–2023 era de 1,9%, comparativ cu 1% în 2014–2015, în timp ce media era de circa 1,6%.
Pe componenta de vârstă, ponderea celor cu vârste sub 30 de ani pentru profesorii de gimnaziu a scăzut de la 13% în 2013 la 8% în 2023, iar ponderea celor cu vârste de peste 50 de ani a crescut de la 29% la 32% în acelaşi interval. În cazul altor cicluri, dinamica a fost diferită.
România nu oferă rute alternative de acces în cariera didactică pentru persoane provenind din alte domenii, astfel că toţi candidaţii urmează aceleaşi procese de formare pentru ocuparea posturilor de profesori calificaţi.
Deficitul pe discipline şi discrepanţa dintre posturi şi candidaţi
Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, a descris un dezechilibru important între numărul de posturi disponibile şi numărul de candidaţi la anumite discipline. El a exemplificat cu situaţia din fizică, unde la ultimul concurs au fost aproape 700 de posturi şi circa 200 de candidaţi.
În acelaşi context au fost semnalate şi alte discipline cu deficit de candidaţi: chimie, tehnologia informaţiei şi informatică, maiştri instructori şi matematica.
Sorin Ion a arătat că este nevoie de o strategie care să conecteze învăţământul preuniversitar cu cel superior, prin programe de studii dedicate şi eventual beneficii pentru cei care aleg specializări în aceste domenii, pentru a creşte oferta de cadre didactice în ştiinţe şi tehnologie.
Inegalitatea de şanse şi soluţia propusă de Miclea
Mircea Miclea a subliniat că inegalitatea de şanse între elevi nu ţine doar de mediul social sau de dotări, ci şi de accesul la profesori de calitate. „Principala ne-egalitate de şanse este accesul la profesorul foarte bun”, a spus el.
Ca soluţie, Miclea a propus o platformă naţională cu lecţii înregistrate realizate de „cei mai buni profesori”, care să acopere toate materiile şi toate clasele, de la primar la liceu.
