Duma de Stat a Rusiei urmează să examineze un proiect de lege care ar permite folosirea trupelor în afara teritoriului Federației Ruse pentru „apărarea cetățenilor ruși”.
Comisia guvernamentală pentru activitatea legislativă a avizat transmiterea proiectului către Duma de Stat.
Textul este construit ca un pachet de amendamente la două legi federale și plasează decizia de utilizare „extrateritorială” a unităților forțelor armate la nivelul președintelui Federației Ruse.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul prevede, printre altele, posibilitatea utilizării extraterritoriale, prin decizia președintelui Federației Ruse, a unităților forțelor armate pentru apărarea cetățenilor ruși.
Scopul invocat este „apărarea drepturilor cetățenilor” în situații precum arestarea, detenția, urmărirea penală sau „alte forme de persecuție” stabilite prin decizia instanțelor din state străine.
Documentul vizează și cazuri în care cetățeni ruși sunt arestați în străinătate de instanțe „împuternicite fără participarea Federației Ruse”, precum și situații legate de organe judiciare internaționale nerecunoscute de Moscova.
Proiectul ar modifica legile „Despre cetățenie” și „Despre apărare”, iar elaborarea sa ar fi fost realizată de Ministerul Apărării.
Legătura invocată cu cadrul legal deja existent
În aprilie 2023, autoritățile ruse au introdus o modificare la legea federală „Despre Securitate”, care permite șefului statului să ia măsuri pentru apărarea Rusiei și a cetățenilor săi atunci când organizații străine sau internaționale adoptă măsuri considerate contrare intereselor Federației Ruse.
Acel amendament nu preciza mijloacele concrete prin care președintele ar putea acționa; noul proiect include în mod explicit posibilitatea utilizării forțelor armate în afara teritoriului național.
Forma actuală a legii „Despre Securitate” conferă președintelui dreptul de a trimite trupe în străinătate în situații în care state sau organisme internaționale iau decizii considerate contrare intereselor Federației Ruse sau fundamentului ordinii publice.
Liderii ruși justifică campania militară din Ucraina, începută în 2022, prin necesitatea garantării securității etnicilor ruși despre care Moscova afirmă că ar fi persecutați de autoritățile de la Kiev.
Totodată, autoritățile ruse s-au confruntat cu situația în care mulți vorbitori de limbă rusă din regiunile de est și sud ale Ucrainei au respins intervenția militară și s-au alăturat forțelor ucrainene sau au plecat din țară.
Avocatul Dmitri Malbin a apreciat că apariția proiectului este „evident legată” de inițiativele țărilor Uniunii Europene de a crea un tribunal special împotriva Rusiei. Consiliul Europei a informat despre propuneri în acest sens, iar Uniunea Europeană a alocat în ianuarie 2026 primele 10 milioane de euro pentru funcționarea tribunalului.
Ca fundal juridic mai vechi, un material din 2014 descrie prevederi ale legislației ruse privind utilizarea forțelor armate în afara țării, inclusiv referiri la invocarea protecției cetățenilor ruși ca temei pentru intervenție.
