Alegătorii Republicii Moldova au împiedicat de două ori planul Rusiei de a transforma țara într-un „al doilea Belarus” și de a-i folosi teritoriul împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene, a afirmat președinta Maia Sandu, pe 8 octombrie 2026, la Moldova Security Forum din Chișinău.
Sandu a avertizat că presiunile continuă prin drone, ingerințe electorale și campanii împotriva sprijinului pentru Ucraina. Ea a cerut consolidarea apărării antiaeriene și cooperare europeană, prezentând aderarea la UE drept cea mai solidă garanție pentru securitatea țării.
Miza celor 1.200 de kilometri de frontieră cu Ucraina
Republica Moldova are aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră cu Ucraina, segment pe care președinta îl descrie drept cel mai lung pe care Ucraina îl are cu un stat prieten. În evaluarea sa, această vecinătate permite Kievului să-și păstreze forțele acolo unde se poartă războiul, în est.
O Moldovă controlată de Moscova ar schimba această situație: Ucraina ar deveni vulnerabilă dinspre sud-vest și ar fi obligată să retragă trupe de pe front, a susținut Sandu. Tot în scenariul prezentat de ea, presiunea rusească ar ajunge până la Prut, frontiera cu România și, implicit, cu Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică (NATO).
Președinta a invocat și sprijinul practic oferit Ucrainei. Potrivit bilanțului prezentat la forum, peste un milion de ucraineni care fugeau de război au intrat în Moldova din 2022, iar aproximativ 100.000 și-au găsit aici un cămin. Sandu a spus că țara este pregătită să primească oamenii care vor avea nevoie de siguranță dacă iarna va fi dificilă în Ucraina.
Transporturile sunt o altă parte a acestei contribuții. Sandu a afirmat că Moldova a pus la dispoziție drumurile și căile ferate pentru exporturile ucrainene atunci când Rusia a blocat rutele din Marea Neagră, în 2023 și din nou în 2026. Ea a spus că autoritățile au redus tarifele pentru tranzitul cerealelor și al gazelor, legând aceste măsuri de capacitatea Ucrainei de a rezista războiului și de securitatea Moldovei.
Dronele și efectele asupra apei și electricității
Sandu a afirmat că nouă drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în cele șapte zile anterioare discursului. În septembrie 2026, a spus ea, au fost peste 20, mai multe decât în întregul an 2025.
Președinta a descris și consecințe pentru alimentarea populației cu apă și electricitate. Potrivit ei, la începutul lui 2026, atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene au poluat Nistrul și au lăsat 300.000 de moldoveni fără apă potabilă timp de o săptămână. Sandu a mai spus că un atac rusesc a avariat linia electrică prin care este asigurată până la două treimi din electricitatea țării.
Presiunea asupra votului și a sprijinului pentru apărare
Sandu a acuzat folosirea incursiunilor aeriene pentru a întoarce populația împotriva sprijinului acordat Ucrainei și a modernizării propriei armate. Ea a spus că, la câteva ore după incidente, canale anonime de Telegram le transmit moldovenilor că pericolul vine din sprijinirea Ucrainei și că armata lor se pregătește pentru războiul altcuiva. Președinta a numit acest mecanism „inversarea responsabilității”.
Ca exemplu, a invocat extinderea sprijinului norvegian pentru Moldova, anunțată în săptămâna precedentă, la echipamente, servicii și instruire în domeniul apărării. Potrivit ei, anunțul a fost redus în mesajele de manipulare la „echipamente militare” și prezentat ca dovadă că Moldova ar fi folosită pentru război. Sandu a atribuit Moscovei această campanie, spunând că exploatează teama oamenilor de a fi atrași în conflict.
În privința votului, președinta s-a referit la două cicluri electorale: referendumul privind UE și alegerile prezidențiale din 2024, apoi alegerile parlamentare din 2025. Ea a enumerat mecanisme financiare și digitale despre care spune că au fost folosite pentru influențarea lor.
Sandu a afirmat că o bancă rusească supusă sancțiunilor a deschis aproximativ 140.000 de conturi pentru mituirea alegătorilor moldoveni. După blocarea accesului la bănci, transferurile ilegale au continuat prin criptomonede, a spus ea. Președinta a menționat și ferme de troli, site-uri de știri false în trei limbi, alerte false cu bombă la secții de votare și atacuri cibernetice menite să scoată infrastructura electorală din funcțiune.
Numai în 2025, Rusia a cheltuit pentru asemenea operațiuni o sumă echivalentă cu aproape 2% din produsul intern brut al Republicii Moldova, a estimat Sandu. Ea vorbise despre ingerința rusă și o estimare raportată la PIB și în discursul din Parlamentul Letoniei, din 1 aprilie 2026.
La forumul de la Chișinău, Sandu a avertizat că metodele testate în Moldova sunt pregătite și pentru alegerile din mai multe țări ale UE în 2027. Ea a anticipat campanii mai subtile, care nu menționează Rusia, dar reduc sprijinul pentru Ucraina și pentru cheltuielile de apărare.
Apărarea antiaeriană și cererea de cooperare europeană
Sandu a indicat apărarea antiaeriană drept principala prioritate și Instrumentul European pentru Pace drept principalul sprijin al acestui efort din 2021. Ea a explicat că dronele și sistemele împotriva lor evoluează în intervale de numai câteva luni, iar tehnologia ofensivă avansează mai repede decât mijloacele de apărare.
O parte dintre echipamentele necesare nu sunt disponibile pe piață, iar pentru cele disponibile concurează multe state europene, a spus președinta. Moldova, ca client mic, obține cu greu prioritate la cumpărare. „Regulile de achiziții concepute pentru timp de pace sunt lente, iar timpul este exact ceea ce dronele nu ne oferă”, a declarat Sandu.
Președinta a cerut reguli comune, proiecte comune și resurse puse în comun. Ea a prezentat apartenența la UE drept cadrul firesc pentru această cooperare și a cerut ca reformele interne ale Moldovei să fie urmate de progrese în procesul de aderare.
În evaluarea Maiei Sandu, o Moldovă membră a Uniunii Europene ar întări frontiera estică a Europei și ar proteja flancul sud-vestic al Ucrainei. Menținerea țării într-o „zonă gri”, a avertizat ea, i-ar oferi Rusiei o pârghie permanentă împotriva ambelor.