Mircea Geoană a declarat miercuri că declarația finală a summitului NATO va transmite un mesaj de unitate și că în text va exista „un paragraf cheie” privind modul în care administrația americană își vede relațiile cu aliații europeni.
În intervenția sa, fostul secretar general adjunct al Alianței a susținut că documentul final este, în linii mari, negociat din timp, însă pot apărea elemente neprevăzute în funcție de discuțiile dintre lideri.
În paralel, la Ankara, liderii NATO pregătesc declarația comună a summitului, un document adoptat prin consens, care consemnează deciziile și obiectivele reuniunii.
Ce afirmă Geoană despre „paragraful cheie” și mesajul de unitate
Geoană a spus că a văzut un proiect al comunicatului final și că acesta include referiri la „unitate transatlantică” și la „reechilibrarea relației transatlantice”, subliniind necesitatea unei Europe mai puternice în cadrul NATO.
El a afirmat: „În comunicatul final o să vedeți și un paragraf” pe care îl consideră esențial pentru felul în care administrația americană privește relațiile cu aliații din Europa și din restul lumii.
Potrivit declarațiilor sale, pasajul ar urma să conțină formulări legate de baza industrială și de apărare transatlantică, o încurajare ca europenii să nu urmărească o bază de apărare decuplată de americani și ca SUA să aibă acces la piața europeană de apărare.
Este descris și proiectul MCM Black Sea (grupul operativ MCM Black Sea), grupare navală comună România–Bulgaria–Turcia, creată în 2024 pentru misiuni de căutare, supraveghere și neutralizare a minelor marine din Marea Neagră.
Trupe americane, Iran, Ucraina și ținta de 5% din PIB
Geoană a spus că România nu ar trebui să se teamă de o retragere a trupelor SUA și a subliniat importanța bazei Mihail Kogălniceanu, pe care a descris-o drept „mai importantă decât oricând”.
El a menționat că în comunicatul final va exista și o referire la Iran, în contextul în care Donald Trump le-ar fi reproșat unor aliați europeni lipsa sprijinului pentru o operațiune împotriva Iranului; Geoană a afirmat despre România că „s-a comportat admirabil” în acel episod.
Despre Ucraina, Geoană a afirmat că aliații trebuie să continue sprijinul, invocând nevoia de apărare împotriva „pericolului rusesc”, și a descris Alianța ca fiind într-un proces de transformare.
Pe dimensiunea resurselor, el a vorbit despre angajamentul statelor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, menționând un prim prag de 3,5% pentru cheltuieli de apărare „standard”.
Analiză de context despre tranziția către o Europă mai puternică în NATO
O analiză publicată înaintea summitului de la Ankara descrie o schimbare de atmosferă în interiorul NATO, cu aliați europeni mai concentrați pe tranziția către o conducere europeană a unor părți ale Alianței.
Materialul discută nevoia de claritate privind postura de forțe a SUA în Europa și modul în care aliații ar putea acoperi eventualele goluri de capabilități, în contextul discuțiilor despre reducerea prezenței americane.
Ca teme de fundal apar tensiunile legate de mutarea poverii (transferul poverii), investițiile europene în capabilități precum lovituri de precizie în adâncime și rolul industriei de apărare transatlantice în diminuarea fricțiunilor politice.
Formulările din declarația finală
Declarația finală a summitului va fi publicată la încheierea reuniunii; Mircea Geoană a declarat că a văzut un draft și că în comunicat va figura un paragraf considerat cheie privind relațiile administrației americane cu aliații europeni, iar formularea exactă va apărea în textul adoptat de lideri.
Diplomații români lucrează pentru ca România să fie luată în calcul pentru un rol esențial, inclusiv posibilitatea de a găzdui un viitor summit.
