Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, a spus că Summitul NATO de la Ankara se înscrie într-un proces de transformare profundă a Alianței, cu o „reașezare” a relației dintre Statele Unite și Europa și cu o discuție mai apăsată despre felul în care sunt înțelese războiul și securitatea.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu. În această intervenție, Geoană a descris reuniunea de la Ankara drept un moment relevant într-o „renegociere” transatlantică și a afirmat: „Alianța are nevoie să se reechilibreze”.
În același context, el a legat discuțiile despre reechilibrarea politică de nevoia de adaptare militară și tehnologică, subliniind lecțiile pe care, în opinia sa, NATO trebuie să le integreze mai rapid din conflictele recente.
Cum descrie Mircea Geoană miza politică a reuniunii de la Ankara
Geoană a vorbit despre relația SUA–Europa ca despre un parteneriat aflat într-o etapă de ajustare, folosind o comparație menită să sugereze durata și complexitatea alianței. „Ca într-o căsnicie veche și lungă, suntem în această alianță. (...) Acest summit face parte dintr-un proces care nu va fi ușor, de reașezare a alianței dintre SUA și Europa. Este o renegociere. Alianța are nevoie să se reechilibreze”, a declarat el.
În aceeași linie, fostul oficial NATO a spus că reuniunea va readuce în prim-plan importanța flancului estic și a regiunii Mării Negre, exprimându-și convingerea că delegația României va obține rezultate importante în cadrul discuțiilor.
Din această perspectivă, el plasează Summitul de la Ankara în logica unor rearanjări mai ample, nu doar ca o întâlnire punctuală, ci ca parte a unui proces de repoziționare în interiorul Alianței.
Avertismentul despre războiul modern și adaptarea apărării NATO
Geoană a avertizat că dinamica războiului modern se schimbă rapid și că strategiile de apărare trebuie ajustate la amenințări noi. „Se schimbă caracterul războiului și definiția păcii. Ceea ce credeam până acum, că sistemele Patriot ne rezolvă problema, vedem acum tehnologii noi, testate și de Rusia, și de Ucraina, care ne arată că problema apărării NATO devine mai complicată”, a spus el.
Tot el a enumerat tipuri de riscuri pe care le atribuie Rusiei, de la drone și sisteme de rachete până la atacuri asupra infrastructurilor critice, amintind, ca exemple de obiective strategice în zona Mării Negre și a Dobrogei, proiectul Neptun Deep, centrala nucleară de la Cernavodă și viitoarele centre de date.
În continuarea ideii, Geoană a afirmat că lecțiile rezultate din războiul din Ucraina și din alte confruntări regionale trebuie integrate mai rapid în planificarea strategică a NATO.
„Cu cât învățăm mai repede, cu atât mai bine. Această regândire a planurilor trebuie să răspundă acestor realități. Răspunsul pentru noi este că avem nevoie să luăm măsuri mult mai repede. Dacă dezvoltăm acum exclusiv sisteme anti-drone, riscăm ca data viitoare Rusia să știe și să vină pe o altă componentă”, a adăugat el.
Ideea unei „bănci NATO” și promisiunea de finanțare mai ieftină
Pe lângă componenta politică și militară, Geoană a vorbit și despre un mecanism financiar pe care l-a numit „viitoarea bancă NATO”, despre care a spus că ar putea oferi acces la finanțare ieftină pentru companii din statele membre, inclusiv din România.
„Firmele din România se vor putea împrumuta la fel de ieftin ca o firmă din Germania”, a afirmat el.
În explicația sa, instituția ar urma să funcționeze după un model similar cu cel al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și să sprijine investițiile în securitate, reziliență și industria de apărare.
Geoană a susținut că un astfel de mecanism, împreună cu alte programe europene, ar putea sprijini dezvoltarea unui sector privat mai puternic în industria de apărare din România, cu efectul reducerii dependenței de importuri și al consolidării capacității de producție interne.
Contextul declarațiilor
Declarațiile din interviu reflectă poziția exprimată de Mircea Geoană privind reechilibrarea relațiilor transatlantice, adaptarea capacităților de apărare la noile tehnologii și propunerea unei instituții financiare dedicate investițiilor în securitate și industrie de apărare.
El a prezentat aceste teme prin prisma evaluărilor și recomandărilor sale pentru politica de securitate, subliniind importanța atenției sporite asupra flancului estic, a regiunii Mării Negre și a dezvoltării capacităților interne de producție în industria de apărare.
