Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că Uniunea Europeană are nevoie de „o politică externă mai realistă și orientată spre interese”, argumentând că Europa nu mai poate fi „garantul vechii ordini mondiale”.
Declarațiile au fost făcute în fața ambasadorilor UE, iar von der Leyen a subliniat că Uniunea „va apăra și va susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli”, dar a atras atenția că acesta nu mai poate fi considerat suficient pentru a proteja interesele europene și pentru a feri continentul de amenințări.
Mesajul a fost rostit pe fondul războiului din Iran, iar președinta Comisiei a avertizat asupra efectelor regionale: impact asupra energiei, finanțelor, comerțului și transportului, precum și deplasări masive de populație.
Ce a spus despre „doctrină”, instituții și credibilitatea UE
În intervenția de luni, Ursula von der Leyen a cerut o reevaluare a modului în care funcționează politica externă a UE, afirmând că este nevoie „urgent” de o reflecție asupra doctrinei, instituțiilor și procesului decizional, concepute într-o lume postbelică marcată de stabilitate și multilateralism.
Von der Leyen a pus în discuție dacă arhitectura actuală — cu încercările bine intenționate de a ajunge la consens și compromis — ajută Uniunea sau, dimpotrivă, îi afectează credibilitatea ca actor geopolitic.
Tot ea a reiterat ideea că UE va apăra sistemul internațional bazat pe reguli, dar a spus că nu se mai poate baza exclusiv pe acesta pentru a-și proteja interesele.
Războiul din Iran, reacțiile politice și linia pe care a ales-o
În ultimele zile, von der Leyen a fost criticată pentru modul în care a gestionat războiul cu Iranul. Eurodeputata Nathalie Loiseau i-a reproșat diplomația telefonică purtată cu lideri din Golf după atacurile asupra Iranului și a acuzat-o că ar fi subminat rolul șefei diplomației europene, Kaja Kallas.
În primele zile ale conflictului, von der Leyen a afirmat că este nevoie urgentă de „o tranziție credibilă în Iran”, mergând în declarații mai departe decât Kaja Kallas.
Luni, von der Leyen a evitat să critice direct Statele Unite și Israelul pentru declanșarea conflictului și a spus că dezbaterea despre dacă este „un război ales sau unul necesar” „ratează parțial esența problemei”.
În aceeași intervenție, ea a declarat că „nimeni nu ar plânge pentru un regim care a masacrat 17.000 de tineri”, referindu-se la represiunea din Iran; totodată, a acuzat Iranul de provocarea de distrugeri și destabilizare în regiune.
Videoconferința cu lideri din regiune și măsurile anunțate de UE
Într-un comunicat al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa, au anunțat că au avut o videoconferință cu lideri din Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Oman, pe tema evoluțiilor din războiul din Iran, inclusiv atacurile considerate „inacceptabile” asupra țărilor din regiune și impactul asupra securității energetice.
În același text, cei doi au condamnat „atacurile nediscriminatorii” ale Iranului și au transmis solidaritate față de populația din regiune. De asemenea, i-au mulțumit liderilor regionali pentru sprijinul acordat la repatrierea a „zeci de mii” de cetățeni europeni rămași blocați la începutul crizei.
Documentul reia poziția UE privind activitățile Iranului, menționând apeluri repetate către conducerea de la Teheran să își încheie programul nuclear și să își limiteze programul de rachete balistice, precum și condamnarea represiunii și violenței regimului împotriva propriilor cetățeni.
Totodată, von der Leyen și Costa au reafirmat angajamentul pentru stabilitate regională și au cerut protecția civililor și respectarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar, precum și a principiilor Cartei ONU.
În privința securității maritime, cei doi au amintit importanța operațiunilor maritime defensive Aspides și Atalanta și și-au exprimat „deschiderea” de a le ajusta și consolida pentru a răspunde mai bine situației.
În plan umanitar, comunicatul consemnează îngrijorarea față de impactul crizei regionale asupra Libanului și anunțul privind mobilizarea stocurilor ReliefEU pentru sprijinirea a aproximativ 130.000 de persoane din Liban, cu „un prim zbor planificat pentru mâine”.
În aceeași serie de discuții au fost abordate, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii energetice în legătură cu securitatea energetică globală, precum și opțiuni de cooperare cu partenerii din Orientul Mijlociu pentru reducerea riscurilor.
