Comisia Europeană a adoptat pe 9 februarie 2026 un set de măsuri care vizează oprirea distrugerii hainelor și a încălțămintei nevândute, în temeiul Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR). Potrivit estimărilor invocate de Comisie, anual în Europa între 4% și 9% din textilele nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate, ceea ce poate genera în jur de 5,6 milioane de tone de emisii de CO2 – o valoare comparabilă cu emisiile nete ale Suediei în 2021.
Pachetul introduce o interdicție expresă pentru distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, accesoriilor de îmbrăcăminte și încălțămintei nevândute, dar și reguli care delimitează când și în ce condiții distrugerea poate fi permisă. Totodată, sunt prevăzute obligații de raportare și un format standardizat pentru comunicarea volumelor eliminate, cu termene diferite de aplicare în funcție de mărimea companiilor, astfel încât operatorii economici să aibă timp să se adapteze.
De când se aplică interdicția și cine intră prima dată sub reguli
Interdicția de a distruge articole de îmbrăcăminte, accesorii şi încălţăminte nevândute se va aplica marilor companii începând cu 19 iulie 2026. Pentru întreprinderile mijlocii, aplicarea este programată pentru 19 iulie 2030. Regulamentul precizează în mod explicit că prevederea nu se aplică microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici, care rămân exceptate de la această interdicţie. Termenele şi sfera de aplicare derivă din dispoziţiile Articolului 25 al ESPR, astfel cum au fost confirmate de Comisie.
În paralel, ESPR introduce şi obligaţii de dezvăluire a informaţiilor privind produsele de consum nevândute care sunt eliminate ca deşeu. Actul de punere în aplicare adoptat de Comisie stabileşte un format standardizat pentru raportarea volumelor şi a motivelor eliminării; această cerinţă va fi aplicabilă din februarie 2027, pentru a oferi companiilor un interval de acomodare. Comisia mai notează că, în cadrul ESPR, regulile de transparenţă se aplică deja marilor companii şi vor fi extinse la întreprinderile mijlocii în 2030. În raportări, operatorii economici trebuie să indice cantităţile şi motivele pentru eventualele distrugeri efectuate în practică.
În ce condiții ar putea fi permisă distrugerea: derogările
Pachetul adoptat include un act delegat care clarifică derogările de la interdicţie, adică acele circumstanţe specifice şi justificate în care distrugerea ar putea fi permisă. Comunicatul Comisiei menţionează explicit exemple precum cazuri legate de siguranţă sau situaţii în care produsul este deteriorat. Textul de bază al ESPR prevede, de asemenea, motive care pot justifica excepţii (de exemplu, probleme de sănătate, igienă sau încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală), iar actele delegate urmează să detalieze aceste cazuri şi modalităţile practice de aplicare.
Respectarea regulilor va fi supravegheată de autorităţile naţionale din statele membre, care vor avea responsabilitatea verificărilor şi sancţionării eventualelor încălcări; detaliile privind procedurile concrete de control şi nivelul sancţiunilor rămân în competenţa statelor membre şi a legislaţiilor naţionale de transpunere/implementare.
De ce a fost țintit sectorul textil: cifrele invocate de Comisie și EEA
Comisia Europeană reaminteşte că, pe baza studiilor existente, o parte semnificativă a produselor textile puse pe piaţă nu ajunge efectiv să fie folosită. Estimările citate indică o pondere între 4% şi 9% din produsele textile care sunt distruse înainte de utilizare, iar această practică generează emisii de CO2 echivalente unor milioane de tone pe an – cifrele folosite de Comisie sugerează până la circa 5,6 milioane de tone de CO2‑echivalent, în funcţie de metodologie şi de mixul de fibre folosit.
Agenţia Europeană de Mediu (EEA) confirmă aceste ordini de mărime: pe baza analizelor disponibile, estimările variate pentru Europa conduc la un interval de aproximativ 264.000–594.000 de tone de textile distruse anual, iar returnările online sunt un factor relevant — EEA estimează în medie un prag de circa 20% retururi pentru haine cumpărate online şi notează că o parte substanţială a retururilor poate ajunge, în lipsa unor soluţii, la distrugere. Datele EEA explicitează de ce sectorul textil a fost desemnat prioritar pentru intervenţii de reglementare.
Te-ar putea interesa si...
Taxa de 25 de lei pe colete din afara UE: ce decide Guvernul înainte de măsura europeană din 1 iulie 2026 
Ministrul economiei din Germania respinge „Made in Europe” pentru fonduri UE: ce se schimbă în discuția despre bani publici Ce spune Comisia: alternative la aruncare și reacția comisarului pentru mediu
Comisia arată că noile măsuri urmăresc reducerea deşeurilor şi a daunelor de mediu şi crearea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru companiile care adoptă modele de business sustenabile. În locul distrugerii stocurilor, Executivul european încurajează operatorii să îşi optimizeze previziunile de vânzări şi gestionarea stocurilor, să gestioneze retururile mai eficient şi să folosească alternative precum revânzarea, remanufacturarea, donaţiile sau reutilizarea, precum şi canalele secundare de valorificare.
Comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, a declarat: „Cifrele privind deşeurile arată necesitatea de a acţiona. Prin noile măsuri, sectorul textil va fi sprijinit să treacă la practici durabile şi circulare, cu efecte asupra competitivităţii şi dependenţelor.” Roswall este menţionată cu portofoliul pentru mediu şi economie circulară în comunicatul Comisiei. Atribuirea şi formula declaraţiei au fost preluate din comunicatul oficial al Executivului comunitar.
