Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat că Europa riscă să devină vulnerabilă dacă rămâne în postura de importator net de tehnologie de inteligență artificială, în condițiile în care utilizarea IA va ajunge să susțină funcții esențiale ale economiei și statului.
Într-un discurs susținut la Viena, Lagarde a descris o situație în care accesul la tehnologia importată ar putea deveni o pârghie de negociere împotriva Europei, inclusiv în discuții despre tarife sau taxe digitale.
Ea a argumentat că Europa are nevoie să-și dezvolte propria capacitate de calcul și infrastructura aferentă, inclusiv centre de date, pentru a-și reduce dependențele.
În paralel, Comisia Europeană a propus un act normativ dedicat dezvoltării ecosistemului european de cloud și inteligență artificială, cu accent pe investiții și infrastructură.
Ce a spus Christine Lagarde despre riscul dependenței și pârghia comercială
Christine Lagarde a afirmat că Europa trebuie să devină un producător de tehnologie de inteligență artificială, invocând atât autonomia, cât și câștigurile de eficiență necesare pentru susținerea modelului economic și social european.
Companiile europene investesc în IA, însă au importat în mare parte tehnologia din străinătate, în special din Statele Unite, ceea ce ar crea o vulnerabilitate dacă accesul ar fi blocat sau dacă s-ar schimba condițiile de utilizare.
Lagarde a enumerat câteva dintre utilizările care, în viziunea ei, vor deveni uzuale în câțiva ani: verificarea mărfurilor la graniță, selectarea declarațiilor fiscale pentru control, dirijarea circulației trenurilor, supravegherea pacienților internați și procesarea plăților bancare.
În contextul acestor exemple, ea a spus că o retragere a accesului sau o modificare a condițiilor acestuia ar afecta toate sectoarele simultan și ar crea un avantaj pe care niciun partener comercial nu l-a deținut vreodată asupra Europei, utilizabil în negocieri, inclusiv în chestiuni legate de tarife sau taxe digitale.
Productivitatea, centrele de date și dimensiunea decalajului
Lagarde a susținut că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea ridica nivelul productivității cu până la 4% pe parcursul unui deceniu, cu un efect transformator asupra finanțelor publice.
Ea a atras atenția asupra infrastructurii: Europa dispune deja de o capacitate a centrelor de date prea mică pentru a-și satisface propria cerere, iar, conform tendințelor actuale, decalajul ar urma să crească de peste șase ori într-un deceniu.
Lagarde a pledat pentru modele europene suficiente pentru majoritatea sarcinilor și capabile să ruleze pe infrastructură europeană, astfel încât amenințarea de a fi izolați să își piardă din forță.
Ei a descris o alegere incomodă pentru Europa: fie încetinește adoptarea din motive de protecție a datelor și renunță la o parte din creștere, fie adoptă rapid și devine dependentă, riscând să-și piardă libertatea de a-și organiza economia după propriile valori.
Investiții, finanțare și expunerea economiilor europene
Lagarde a afirmat că Europa plătește deja pentru această tehnologie și că, în consecință, ar trebui să o adopte cu mai multă hotărâre.
Ea a explicat că nevoile de investiții ale marilor companii tehnologice americane sunt atât de ridicate încât acestea au emis o parte din împrumuturi în Europa, ceea ce contribuie la creșterea costurilor de finanțare pentru alți participanți pe piața datoriilor.
Lagarde a menționat că fondurile de pensii europene investesc masiv în acțiuni ale companiilor tehnologice americane, astfel încât o eventuală corecție a pieței ar afecta economiile europene.
În versiunea discursului publicat a fost indicată și o cifră pentru expunerea gospodăriilor din zona euro: aproximativ 440 de miliarde de euro deținute în companii tehnologice americane.
Cum se leagă avertismentul de agenda UE pentru cloud și IA
Comisia Europeană a adoptat o propunere denumită Actul pentru dezvoltarea cloudului și a inteligenței artificiale (Cloud and AI Development Act), având ca obiectiv întărirea ecosistemului european de cloud și IA prin investiții și infrastructură.
Conform prezentării Comisiei, proiectul urmărește, între altele, extinderea capacității de cloud și a centrelor de date pentru a susține implementarea și difuzarea pe scară mai largă a inteligenței artificiale, inclusiv prin dezvoltarea de fabrici IA (AI factories) și gigafabrici IA (AI gigafactories), adică acces la resurse de calcul de mare capacitate pentru companii și cercetători europeni.
Propunerea se concentrează pe trei direcții: cercetare și inovare; capacitate - accelerarea condițiilor pentru implementarea centrelor de date în UE, cu accent pe facilități care sprijină funcții publice esențiale; și autonomie - printr-un cadru unic de evaluare la nivelul UE pentru suveranitatea cloud și IA, însoțit de un mecanism de adoptare în sectorul public.
Textul propunerii figurează sub forma unei propuneri de regulament a Parlamentului European și a Consiliului, identificată ca COM/2026/502 final.